– Ar trebui să existe îngăduinţa faţă de cei care vin pentru prima dată la biserică...

– Într-o lume modernă, într-o lume plină de mizerie, în care Satana urlă ca un leu şi caută pe cine să înghită, accepţi rugăciunea la icoană a celei cu sânii goi sau cu capul gol şi-i dai sfatul de folos până o aduci la stadiul normal, de a veni îmbracată decent şi de a se comporta decent în biserică, decât sa o dai afară din biserică pentru că e nepregatită. Cred că de aici se dovedeşte încă o dată că-n putregaiul de păcat este un sâmbure de adevăr şi ăla-i conştiinţa. Si-n loc să fie în faţa cărţilor de Tarot, în loc să fie în faţa ceştii de cafea, în loc să fie în faţa ghicitorului, fachirului şi a magicianului, vine aşa, în starea de destrăbălare, şi plânge în faţa icoanei lui Hristos.

Şi atunci, dacă ai răbdare, ai câştigat pe fratele tău după cuvântul Scripturii care spune: “Dragostea toate le rabdă, dragostea toate le crede, dragostea toate le iartă, dragostea nu se mândreşte, nu se trufeşte, nu ţine minte răul, nu caută ale sale. Dragostea nu piere niciodată“. Iar în a şasea epistolă care se citeşte la Sfântul Maslu iaraşi se spune: “Dacă trăim în Duh, în Duh să şi umblăm, nu iubitori de mărire deşartă, nu pizmuindu-ne unii pe alţii, nu urându-ne unii pe alţii, ci voi cei tari sfătuiţi pe cei slabi, luând seama la voi să nu cădeţi, ca aşa să se împlinească legea lui Hristos“.

(Ne vorbeşte Părintele Calistrat de la Bârnova,  Mângâiere şi mustrare, Bucureşti, 2003, p. 22)