Arhim. Iustin Dragomir – un stareţ demn de urmat şi un ctitor pentru eternitate

Cuvântul ierarhului

Arhim. Iustin Dragomir – un stareţ demn de urmat şi un ctitor pentru eternitate

Părintele arhim. Iustin Dragomir, stareţul Mănăstirii Bogdana din municipiul Rădăuţi, s-a născut în anul 1953, 16 mai, în comuna Iveşti din judeţul Vaslui. Este cel de-al doilea copil din cei cinci ai lui Anica şi Vasile Dragomir, primind la botez numele Ioan, fraţi fiindu-i Veronica (astăzi monahia Andreea – medic în eparhia Giurgiului), Ştefan, Gheorghe şi Constantin.

Părintele arhim. Iustin Dragomir, stareţul Mănăstirii Bogdana din municipiul Rădăuţi, s-a născut în anul 1953, 16 mai, în comuna Iveşti din judeţul Vaslui. Este cel de-al doilea copil din cei cinci ai lui Anica şi Vasile Dragomir, primind la botez numele Ioan, fraţi fiindu-i Veronica (astăzi monahia Andreea – medic în eparhia Giurgiului), Ştefan, Gheorghe şi Constantin.

Primele şase clase le-a absolvit în comuna Iveşti, iar clasele VII-VIII, din motive de sănătate, le-a absolvit la şcoala din cadrul Sanatoriului de Reumatologie din localitatea Mirceşti, judeţul Iaşi.

După absolvirea celor opt clase, scăpat de furia suferinţei care îi ameninţa viaţa, s-a înscris la Liceul Teoretic din judeţul Vaslui, luându-şi examenul de maturitate în anul 1973.

După obţinerea Bacalaureatului, în perioada 1973-1974 a efectuat stagiul militar la o unitate militară din Slatina, ca instructor sanitar, lăsându-se la vatră cu gradul sergent.

După trecerea în rezervă, timp de şase ani a fost angajatul Ministerului de Transporturi şi, respectiv, al Ministerului Industriei uşoare, regionala Bârlad, având funcţii de conducere.

În lume fiind, părintele arhim. Iustin s-a implicat în refacerea bisericii Mănăstirii Vladimireşti, precum şi în construirea primei biserici din Iveştiul natal.

Atras de frumuseţile vieţii monahale, în anul 1980 sfinţia sa a renunţat la serviciu şi la funcţii şi s-a inchinoviat la Mănăstirea Cetăţuia, mănăstire pe care o frecventa, copil fiind, împreună cu mama sa, care croia veşminte. A fost tuns în monahism în 1983 cu numele Iustin, naş de călugărie avându-l pe părintele Gherontie Ţurcanu, economul mănăstirii.

Trei ani mai târziu, în anul 1986, Patriarhul Teoctist, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, l-a transferat la Mănăstirea Putna; aici, sfinţia sa a împlinit ascultări care aveau în atenţie urgentarea lucrărilor de construire a casei domneşti din incinta mănăstirii, construcţie care la acea vreme era în plină desfăşurare. Pentru ascultarea şi hărnicia cu care a împlinit responsabilităţile încredinţate, în Ajunul Crăciunului anului 1988 a fost hirotonit diacon, iar a doua zi, în prima zi a praznicului Naşterii Domnului a fost hirotonit preot. Ambele hirotonii au fost săvârşite de Preasfinţitul Gherasim Putneanul, la acea vreme Episcop Vicar misionar, în catedrala Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

După încheierea lucrărilor de construire a acelui edificiu de cultură şi spiritualitate naţională, în anul 1989 părintele Iustin a fost detaşat de chiriarhul locului, pentru perioade mai scurte, ca preot slujitor şi duhovnic, la mănăstirile: Dragomirna, Sfântul Ioan cel Nou şi Suceviţa din judeţul Suceava, respectiv Mănăstirea Vladimireşti din judeţul Galaţi. Însă, dincolo de activitatea duhovnicească şi de slujbele zilnice ale bisericii, la mănăstirile Dragomirna şi Vladimireşti părintele Iustin a iniţiat şi s-a implicat efectiv în construirea unor corpuri de chilii, precum şi în alte lucrări de restaurare şi înnoire a acestor mănăstiri.

Reîntors în „Dulcea Bucovină”, în anul 1992, împreună cu arhim. Tudor Pavlo de la Mănăstirea Putna, ca stareţ, părintele arhim. Iustin Dragomir a pus bazele redeschiderii Mănăstirii Bogdana din Rădăuţi, având şi susţinerea Preasfinţitului Gherasim Putneanul, care îşi avea reşedinţa în incinta mănăstirii.

După retragerea la pensie, pe motive de sănătate, a părintelui stareţ Tudor, părintele arhim. Iustin a fost numit în 1996 în demnitatea de stareţ al Mănăstirii Bogdana.

Sub păstorirea sa, în cei 22 ani de stăreţie, la Mănăstirea Bogdana s-au făcut lucrări cum în foarte puţine mănăstiri din ţară şi străinătate s-au mai făcut de la Revoluţie şi până în prezent. S-a împrejmuit mănăstirea cu zid de incintă, dându-i acesteia aspect de cetate; s-a construit în incinta acesteia, pictat şi înfrumuseţat cu mobilier din lemn de stejar sculptat, veşminte şi Sfinte odoare din argint aurit o preafrumoasă biserică cu hramul „Sfântul Ierarh Leontie”; s-a construit un corp de chilii pentru monahi, cu spaţii pentru stăreţie, birouri, camere de protocol şi arhondaric; s-a construit clădirea dispensarului, prevăzut cu cabinete pentru diferite specialităţi (laborator pentru analize medicale, cabinet de kinetoterapie şi pentru măsurarea osteoporozei ş.a.); s-a costruit o sală generoasă de prăznuire, ateliere pentru prelucrarea lemnului şi de sculptură, garaje etc.

După finalizarea unora dintre aceste obiective, şi în paralel cu altele, în anul 2001 părintele arhim. Iustin a început construirea a ceea ce este definitoriu pentru Mănăstirea Bogdana, şi anume a Aşezământului social-caritabil „Sfântul Ierarh Leontie”. Acest aşezământ se desfăşoară pe o suprafaţă de 3,6 ha şi cuprinde biserica cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, clopotniţa, troiţa „Maica Domnului – Ocrotitoarea României”, unsprezece case pentru cei 120 de copii instituţionalizaţi şi un corp administrativ, prevăzut cu birouri, cabinete medicale, bibliotecă (22.000 volume), sală de spectacole, ateliere de pictură, săli de învăţat, ateliere de creaţie, sală de calculatoare, ateliere de ţesut şi cusut, spaţii pentru expoziţii de pictură, magazii pentru cazarmament şi depozite, bucătărie, camere frigorifice, beciuri, sală de mese cu autoservire, sală de mese pentru protocol, spaţii de locuit pentru studenţii proveniţi din aşezământ şi pentru copiii premianţi, săli de studiu şi pentru înregistrări, brutărie, spălătorie, centrală termică.

Coordonarea aşezământului social - filantropic a fost încredinţată părintelui protos. Iustin Tanase şi monahiei Ecaterina Lichi, doi ucenici de nădejde ai părintelui stareţ.

Ţin să precizez faptul că în aceeaşi perioadă în care se realizau cele enumerate mai sus, părintele arhim. Iustin şi-a finalizat şi studiile teologice (licenţă - 2005 şi master - 2007) la Facultatea de Teologie din Piteşti.

Fiind vorba de un aşezământ pentru copii, părintele stareţ - un om deosebit de sensibil când este vorba de bătrâni şi copii - s-a îngrijit de amenajarea unui teren de sport (baschet, handbal şi tenis), iar în afara incintei a construit cu sprijinul familiei Irina şi Ştefan Sturdza un cabinet stomatologic, dotat cu două scaune stomatologice, radiologie facială şi locală, spaţii pentru medici şi asistente, două laboratoare, parcare şi alte dotări, şi un altul, în curs de amenajare, pentru medicină internă. De altfel, familia Irina şi Ştefan Sturdza a avut şi alte însemnate contribuţii la acest aşezământ.

Cabinetul stomatologic, după sfinţirea din 14 mai 2017 de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a fost încredinţat spre administrare şi coordonare a activităţilor medicale monahiei Inocenţia Brumă, medic stomatolog specialist. Cu acest prilej, Părintele Patriarh Daniel i-a conferit părintelui arhim. Iustin „Ordinul Sfântul Ioan Gură de Aur”, în semn de recunoaştere a implicării sale în ajutorarea celor necăjiţi.

O altă realizare a părintelui arhim. Iustin Dragomir demnă de amintit este Mănăstirea „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, ansamblu monastic care cuprinde biserica, clopotniţa, un corp de chilii, arhondaricul, săli de protocol, spaţii pentru ateliere de croitorie şi pictură, stăreţia, biblioteca, garaje şi o casă pentru personalul deservent. În scaunul stăreţesc a fost aşezată stavrofora Teodora Chelaru, o altă ucenică de-a sfinţiei sale.

Mănăstirea a fost sfinţită în 2015, 7 noiembrie, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu şapte ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, precum şi împreună cu un număr impresionant de preoţi şi diaconi, prilej cu care a conferit părintelui arhim. Iustin „Crucea Patriarhală”.

Nu poate fi trecută cu vederea nici activitatea culturală a părintelui stareţ Iustin. Simpozionul organizat de sfinţia sa, în anul 2009, cu prilejul împlinirii a 650 ani de existenţă a Mănăstirii Bogdana, cu participare internaţională, stă mărturie în acest sens. Comunicările ştiinţifice ale simpozionului au apărut în lucrarea „Rădăuţii şi Întemeierea Moldovei - 650 ani” - „Biserica Sfântul Nicolae - Panteonul Moldovei”, tipărită la Editura Patriarhiei Române - Basilica, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

O altă lucrare apărută cu acest prilej, la aceeaşi editură, a fost „Cronica Episcopiei de Rădăuţi” a lui Dimitrie Dan, reeditată, şi lucrarea „Biserica Sfântului  Nicolae – cercetare arheologică”, de Lia şi Adrian Bătrâna, carte premiată de Academia Română.

În prezent, părintele arhim. Iustin Dragomir, stareţul Mănăstirii Bogdana din municipiul Rădăuţi, intenţionează să construiască, nu departe de Iveştiul copilăriei, pe raza Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, în localitatea Căbeşti din judeţul Bacău, un aşezământ monahal şi unul pentru bătrâni. Lucrările sunt în fază de proiect.

Aşadar, ne-am adunat astăzi - 1 iunie 2018 - la Mănăstirea Bogdana, în sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, pe de o parte, ca să prăznuim liturgic pe Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful, care a pătimit la Roma, în sec. al II-lea, în timpul persecuţiei lui Marc Aureliu, iar pe de altă parte, ca să mulţumim lui Dumnezeu pentru toate binefacerile care au fost revărsate asupra părintelui stareţ în cei 65 ani de viaţă pe care i-a împlinit în ziua Sfântului Teodor cel Sfinţit (16 mai), dintre care mai bine de 38 ani i-a închinat Sfintei noastre Biserici.

Pentru toate cele realizate şi pentru cele care vor urma, Vă dorim „Întru mulţi şi buni ani, cu sănătate de la Dumnezeu” Prea Cuvioase Părinte Arhimandrit!

Citește despre: