Arhitectura lăcașului de rugăciune al Mănăstirii Horaița
Biserica Mănăstirii Horaiţa, construcţie la care s-a lucrat aproximativ două decenii, solicitând numeroase eforturi, sfinţită la 6 ianuarie 1867, este unul din cele mai importante edificii ale acestei zone geografice. Biserica, cu dimensiunile interioare de 30 de metri lungime și 17 metri lăţime, este mai mare decât biserica construită în 1835 a Mănăstirii Durău și decât cea a Mănăstirii Văratec (1808) și decât alte biserici din Neamț, ridicate în epocă.
Particularitatea care o distinge şi-i asigură un aspect arhitectural inedit este configuraţia ei oarecum neobişnuită, în raport cu arhitectura noastră eclesiastică medievală, dar şi cu ceea ce se construia la noi pe la mijlocul secolului trecut.
Biserica Mănăstirii Horaița este o sinteză dintre planul rectangular, perpetuat în epocă, în cadrul statornicirii la noi a stilului neoclasic, şi un sistem exterior de turle, care ne trimite la arhitectura bisericească neogreacă şi rusă de la începutul secolului trecut.
O particularitate a interiorului bisericii de la Horaița constă în prezența unor galerii cu baluştri de lemn, care merg până în dreptul altarului. Acestea se află deasupra celor trei bolţi longitudinale din părţile de sus ale peretelui sudic şi ale celui nordic.
Muchiile de sus ale cornişei ‒ singurele elemente ornamentale exterioare
Galeria de pe peretele sudic comunică cu alta de pe faţada estică a bisericii, galerie invizibilă credincioşilor. De pe această galerie se intră în micul amvon suspendat deasupra catapetesmei.
În exterior, pereţii groşi de mai bine de un metru sunt tencuiţi cu praf de piatră. Ornamentaţia este simplă şi sumară. Temelia, inegală ca înălţime din cauza coborârii pantei, mai joasă în partea de vest şi mult mai înaltă în est, sub absida altarului, a fost realizeată dintr-un bosaj din pietre de râu. Singurele elemente ornamentale exterioare sunt muchiile de sus ale cornişei, care încadrează de jur împrejur şirul de console mici ornamentale, şi ele de tencuială.
„Sinodul de la Iași”, zugrăvit în biserica Mănăstirii Frumoasa
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro