Acum să povestesc o întâmplare, ca să vezi cum Hristos Cel fără de păcat întotdeauna ajută. Ai cerut ajutor? Nu caută să vadă cine ești.

Un om, ce avea un suflet bun, s-a lăsat înșelat de alții și a fugit în munți, unde s-a făcut partizan. Și aceasta fie din pricina nedreptăților pe care le văzuse, fie pentru că așa a voit. Avea atâta bunătate încât chiar și o bucată de pâine dacă avea, o împărțea tuturor. Odată, partizanii, când se aflau în mare lipsă, au spus: Vom muri de foame! Aruncați armele și faceți-vă cruce!, le-a poruncit căpitanul. Și, într-adevăr, peste puțin timp au găsit alimente și provizii.

(Anastasie Malamas, Ca aurul în topitoare. Viața mucenicească a unui Iov al zilelor noastre, traducere din limba greacă de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2012, p. 33)