Lexicon athonit – Avaton

 

Avatonul este legea care opreşte intrarea femeilor în Sfântul Munte Athos. În limba greacă, cuvântul avaton înseamnă „neumblat”, făcându-se referire la interdicţia femeilor de a intra Sfântului Munte Athos.

Avatonul este un fel de graniţă naturală a Sfântului Munte. Principiul avatonului a fost păzit cu credincioșie de toate mănăstirile Muntelui Athos, fără excepție, chiar de la întemeierea lor.

Rânduiala avatonului în Sfântul Munte Athos a fost aşezată din anul 970 de către împăratul bizantin Ioan I Tzmiskes, care a aprobat un Tipikon semnat de Sfântul Atanasie Athonitul dimpreună cu cei 54 de conducători ai aşezămintelor monahale athonite existente la acea vreme. Acest document cuprindea noua organizare monahală athonită ce prevedea, printre altele, oprirea intrării femeilor pe teritoriul Athosului.

O rânduială asemănătoare mai păstrează şi alte mănăstiri ortodoxe din lume precum Mănăstirile Frăsinei şi Ponor din România, Mănăstirea Sfântul Visarion – Dosikou, Grecia şi Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfinţit din Israel. Şi Mănăstirile de la Meteora au avut această rânduială până în anul 1948, când acesta a fost anulat.

***

În 1470, sultana Mara, fiica regelui Serbiei Gheorghe Brancovici şi soția sultanului Murad al II-lea, a venit cu corabia la Sfântul Munte pentru a închina darurile magilor Mănăstirii Sfântul Pavel. A coborât din corabie și se îndrepta spre mănăstire ducând în brațele sale daruri, dar la jumătatea drumului care duce spre mănăstire s-a auzit deodată o voce femeiască venind din înălțimea cerului și zicând: „Mara, oprește-te! Să nu mergi mai departe! De aici începe împărăția Născătoarei de Dumnezeu, îngrijitoarea, acoperitoarea și păzitoarea Sfântului Munte”. Auzind aceste cuvinte, Mara s-a oprit înspăimântată. Apoi, lăsând sfintele daruri și celelalte odoare pe care le adusese, s-a întors la corabie, nevrând să o mai supere pe Maica Domnului, Stăpâna acestui loc sfânt.

De la același autor

Ultimele din categorie