Din primele veacuri creștine, litania era o rugăciune comunitară ocazională, sub formă de procesiune solemnă, în afara bisericii sau chiar în afara cetății ori a satului.

Litaniile se organizau în cazul unor mari nenorociri, precum epidemii, secetă, inundații, incendii, cutremure sau războaie. Sfântul Ioan Gură de Aur și alți mari ierarhi din secolele IV-V au organizat litanii pentru combaterea ereziilor.

Aceste procesiuni erau însoțite de cântări specifice și rugăciuni lungi, prin care se invoca mila și îndurarea lui Dumnezeu pentru îndepărtarea necazurilor.

În Sfântul Munte, litaniile au loc pe parcursul întregului an bisericesc. Procesiunea cu icoana „Axion Estin” din Lunea Luminată este cea mai măreață procesiune a unei icoane făcătoare de minuni din Sfântul Munte.

Procesiuni cu icoane făcătoare de minuni se organizează și la mănăstiri precum Zografu (Icoana Sfântului Gheorghe, care a venit pe mare), Hilandar (Icoana Maicii Domnului Trihirusa), Iviron (Icoana Maicii Domnului Portărița), Vatoped (Icoana Maicii Domnului Vimatarisa), Cutlumuș (Icoana Maicii Domnului „Ocrotitoare nebiruită”), Filoteu (Icoana Maicii Domnului „Dulcea Sărutare”) și Marea Lavră (Icoana Maicii Domnului Cucuzelița). 

Litanii se fac și la Praznicul Botezului Domnului sau la slujbele de sfințire a apei la marile hramuri, însă cele mai multe procesiuni au loc în Săptămâna Luminată.

În istoria recentă a Sfântului Munte, au fost organizate litanii în cazul unor incendii – la Simonopetra, în 1990, și la Hilandar, în 2012 – sau în cazul pandemiei de COVID-19, la Vatoped, în 2020, la Duminica Sfintei Cruci. La sfârșitul sărbătorii, întreaga obște a Mănăstirii Vatoped, dimpreună cu muncitorii și administrația civilă, a făcut o litanie în jurul bisericii principale (katholikon).

***

Odată, Cuviosul Paisie Aghioritul a povestit:

„În Lunea Săptămânii Luminate, stăteam la arhondaric și rosteam rugăciunea. Deodată, am simțit o mireasmă neobișnuită. Am ieșit pe hol să văd de unde vine, am mers în biserică, dar nimic. Am ieșit în curte, aici mireasma era mult mai puternică. Se auzea bătând toaca. Când m-am uitat spre locul de unde se auzea toaca, am văzut un grup de părinți coborând cu icoana Maicii Domnului”[1].

În fiecare an, procesiunea cu icoana Maicii Domnului „Axion estin” coboară până la Chilia Sfinților Apostoli (a lui Alipie), aflată mai jos de Mănăstirea Cutlumuș. Coliba „Panaguda” se află la o distanță de cam un kilometru de acea Chilie. De la o distanță atât de mare, Maica Domnului i-a trimis Starețului binecuvântarea ei prin acea mireasmă.