Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale (Matei 6, 34) şi aşa mai departe. Aceasta nu înseamnă să nu facem nimic, ci, toate facându-le, să nu ne chinuim cu griji de prisos, care nu ne oferă nimic, ci numai ne chinuie... Multele griji deşarte sunt păcătoase prin faptul că vor să orânduiască şi să dobândească totul singure, fără Dumnezeu; prin faptul că după aceea ne învaţă să ne punem nădejdea numai în cele dobândite şi în celelalte mijloace ale noastre, nu în pronia lui Dumnezeu, şi astfel şi ceilalţi sunt influenţaţi să socotească bunurile vieţii lumeşti ca fiind principalul ţel şi viaţa aceasta ca fiind ultima, fară să-şi lărgească cugetul despre viaţa viitoare. Vedeţi ce duh luptător împotriva lui Dumnezeu sălăşluieşte în aceste griji deşarte!... Daţi-mi voie să fac deosebire între râvna cuvenită şi grija necuvenită şi obişnuiţi-vă să faceţi toate lucrurile cu trezvie, fară să vă abateţi cu gândul de la Domnul, ci, dimpotrivă, să vă păstraţi convingerea că prin toate acestea Îi faceţi Lui pe plac.

 

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Sfaturi înțelepte, Editura Egumenița, Galați, p. 43)