Simţămintele voastre mângâietoare sunt foarte primejdioase, vă pot amăgi şi întuneca mintea. Chiar dacă ar veni cu siguranţă de la har, să nu vă cuceriţi de ele, ci, luând ca ajutor smerenia, să vă socotiţi nevrednică de acestea. Harul, acoperindu-ne uneori, ne face să cunoaştem ce bogăţii ascunde, iar după aceea ne părăseşte, rămânând însă pururi cu noi. Nouă însă, celor ce-l dorim, ne este de trebuinţă a ne îngriji de curăţirea de patimi, pe care dacă le avem, să nu îndrăznim să visăm a-l dobândi...

(Sfântul Macarie de la Optina, Filocalia de la Optina, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2009, p. 27)