Am putea să ne bucurăm de o mare pace, dacă am vrea să nu ne îndeletnicim deloc cu ceea ce zic sau fac alții și nici cu ceea ce nu ne privește. „Vă las pacea Mea, vă dau vouă pacea Mea, nu cum v-o dă lumea” (Ioan 14, 27). Ce plăcută dulceață, ce dragoste atrăgătoare în aceste cuvinte ale lui Iisus Hristos!

Sunt două feluri de pace: pacea lui Iisus și pacea lumii. Pacea lumii cuprinde: grijile, întristările, neliniștile, scârba, remușcările. Iisus grăiește: „Biruiește-te pe tine însuți”. Înfrânează-ți poftele tale, împotrivește-te dorințelor, frângeți patimile și atunci duhul tău va fi ascultător poruncilor Lui, rămâne-va întru pacea cea nespusă, iar toate trudele vieții, suferințele, nedreptățile, prigoanele, nimic nu va tulbura pacea Lui, care întrece orice înțelegere. Amin.

(Părintele Arsenie Boca, Cărarea Împărăției, Editura Charisma, 2007, p. 16)