După lupta de la Podul Înalt din 1475, Sfântul Ștefan cel Mare a mers, potrivit obiceiurilor vremii, în pelerinaj la locurile celor căzuţi, unde s-au oficiat slujbe de pomenire, s-a organizat un ospăţ de pomenire, iar întreaga oştire a primit daruri.

Bineînţeles, acest ospăţ urma unui post de 40 de zile, numai cu pâine şi apă, poruncit oştirii chiar de voievod. Şi înfrângerile erau, de asemenea, însoţite de astfel de manifestări. Bătălia de la Războieni a fost urmată de adunarea celor căzuţi – „movilă de cei morţi făcutu” –, însoţită de un pelerinaj la locul luptei. Un sobor de preoţi, în frunte cu mitropolitul şi alţi ierarhi ai Bisericii din Moldova au săvârşit atunci un Trisaghion pentru cei adormiți, impresionând pe participanţi.

Aceste consemnări importante ni s-au păstrat de la cronicarii Grigore Ureche şi Marcin Bielski.