Factorii hormonali au rol esenţial în procesul de creştere. Hormonul de creştere este indispensabil pentru reglarea creşterii scheletice. Deficitul acestui hormon se exprimă prin încetinirea proceselor de creştere şi maturare. Excesul acestui hormon determină accelerarea creşterii, fără influenţarea maturaţiei, cu producerea stării de gigantism.

Alţi hormoni care influenţează creşterea scheletului sunt cei tiroidieni. Excesul sau deficitul hormonilor tiroidieni influenţează atât creşterea, cât şi maturaţia. Aceleaşi efecte au şi hormonii androgeni şi estrogeni. Atunci când sunt în cantitate insuficientă, se întârzie maturaţia osoasă. În caz de exces, se accelerează creşterea şi mai ales maturaţia osoasă, cu sutura prematură a cartilajelor  de creştere şi reducerea definitivă a taliei.

Aportul nutritiv reprezintă elementul esenţial care influenţează desfăşurarea procesului de creştere, începând din faza de ovul fertilizat, până la adolescenţă. Malnutriţia intrauterină se răsfrânge semnificativ asupra greutăţii şi taliei fătului. În cazul insuficienţei aportului energetic şi proteic în primele luni de viaţă, se produce un efect important asupra creşterii şi maturaţiei, putând să determine o reducere definitivă a taliei.

Factorii socioeconomici influenţează, de asemenea, creşterea organismului copilului prin modul de viaţă, obiceiuri alimentare, tradiţii culturale, în strânsă relaţie cu factorii nutriţionali. Factorii psihici şi emoţionali contribuie la confortul nutriţional, şi aici ne referim la ambianţa familială, climatul afectiv, calitatea relaţiilor dintre părinţi şi copii. Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul de creştere, putându-se ajunge  până la starea de nanism psihosocial.