Ce înseamnă cardiopatia ischemică cronică și de ce ar trebui să ajungem la medic?
Cardiopatia ischemică cronică și infarctul miocardic – metode moderne de diagnostic și tratament – de la electrocardiogramă la dilatarea percutană – interviu cu doamna doctor Andreea Ursaru, medic specialist cardiologie, în cadrul Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
Cardiopatia ischemică cronică este una dintre cele mai răspândite forme de cardiopatii. În această boală, inima are dificultăți în pomparea sângelui. Boala necesită intervenția urgentă a medicului, pentru a preveni complicațiile. O avem alături de noi pe doamna doctor Andreea Ursaru, medic specialist cardiologie în cadrul Spitalului Providența.
Ce înseamnă cardiopatia ischemică cronică?
Cardiopatia ischemică cronică este o boală a arterelor coronare – arterele care irigă mușchiul inimii; prin depunerea grăsimilor la interiorul vasului se îngustează lumenul prin care circulă sângele, ceea ce duce la o diminuare a fluxului la nivelul arterelor coronare, practic trece mai puțin sânge decât normal, și miocardul (mușchiul inimii) primește o cantitate insuficientă de sânge și oxigen.
Care ar fi cauzele care duc la apariția acestei boli?
Cauzele pot fi:
- ereditare (moștenite de la părinți/ bunici) – predispoziție cardiopatie ischemică
- dobândite (hipertensiune arterială, diabet zaharat, tabagism, hipercolesterolemie, obezitate, Sedentarism) – cresc riscul apariției infarctului miocardic.
Care sunt simptomele cardiopatiei ischemice, care semne ar trebuie să ne trimită la medic?
Simptomul principal: angina pectorală – durerea în piept, chiar epigastrică; de obicei, apare la efort fizic/ frig, dar și la stres psihic prelungit.
O situație particulară întâlnim la diabetici – depunere polizaharide la nivelul nervilor – face ca simptomatologia de tipul durerii să apară tardiv, uneori odată cu apariția infarctului – este ceea ce numim ischemie silențioasă.
Alte simptome sunt reprezentate de dispnee (lipsa de aer), apariția de tulburări de ritm (bradicardic - bate prea rar sau palpitații), transpirațiile profuze, anxietatea pot însoți apariția unui eveniment acut coronarian.
Odată ajunși la medic, cum se pune diagnosticul? Ce investigații va face pacientul?
Prima investigație este reprezentată de electrocardiograma, se urmăresc modificările apărute; uneori este necesar un test de efort.
Ecocardiografie – metoda imagistică care arată funcția mușchiului inimii – tulburări de contractilitate (akinezie/ hipokinezii) - semne că există o îngustare pe o arteră care irigă mușchiul care suferă în condițiile insuficienței irigării cu sânge.
Coronarografia – singura investigație care poate diagnostica cu certitudine cardiopatia ischemică cronică - injectarea de substanță de contrast arată îngustările lumenului/ oprirea fluxului arterelor coronare datorate depunerilor de grăsime.
La ce tratament să se aștepte un pacient diagnosticat cu cardiopatie ischemică cronică?
Tratamentul se împarte în trei categorii: medicamentos, intervențional, chirurgical.
Tratamentul medicamentos – diverse clase de medicamente – ne ajută să prevenim formarea cheagului, dacă simptomatologia dispare înseamnă că este suficient. Dacă persistă, cu mare probabilitate, urmează tratamentul invaziv: îngustările de peste 75- 80% obiectivate angiografic, nu se pot trata doar prin medicație, se practică dilatarea și implantare de stent la nivelul arterelor coronare. Uneori, dilatarea se face în aceeași ședință ca și coronarografia, ceea ce duce la dispariția durerii și a simptomatologiei.
La leziuni severe, tricoronariere, care nu pot fi rezolvate intervențional, se recurge la by-pass-ul aorto-coronarian, se evidențiază aportul chirurgiei cardiovasculare, care în ultima perioadă a adoptat tehnici minim invazive, fără binecunoscuta sternotomie.
În infarctul miocardic acut, mușchiul inimii moare, datorită obstrucției arterei afectate. Orice durere prelungită care nu cedează la medicația obișnuită presupune prezentarea de urgență la spital; cu cât ajunge mai repede, cu atât poate fi efectuată mai repede dezobstruatrea vasului, ceea ce duce la o salvare a masei miocardice; cu cât pacientul ajunge mai repede în sala de cateterism, cu atât va pierde mai puțin mușchi cardiac și nu va suferi consecințele a ceea ce numim insuficiență cardiacă, care presupune limitarea capacității de efort și de muncă, durere, dispnee, practic incapacitatea de a avea viață obișnuită.
Dilatarea coronariană, dezobstruarea vasului, este metoda de aur – „gold standard” care salvează pacientul de la complicații pe termen scurt, lung și de la deces.
Un sfat final, vă rugăm!
România ocupă locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese de cauze tratabile, fiind ţara europeană cu cea mai mare mortalitate de cauză cardiovasculară, boala cardiacă ischemică fiind de două ori mai frecventa decât media UE. Putem schimba aceste cifre prin implementarea screening-ului cardiologic – evaluarea cardiologică periodică înainte de apariția unui eveniment acut, ne poate ajuta să evităm decesul de cauză cardiovasculară.
Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).
Interviul în format AUDIO îl puteți asculta aici.
Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
18 noiembrie – Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro