Şi nu o dată repeta: „Ţineţi cu tărie Ortodoxia... Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: «Vai de cei ce trăiesc!» — înainte de venirea lăcustelor”.

„Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele şi dă lecţii de morală întregii lumi.” Viaţa socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar principalul este: „A fost dimineaţă, a fost seară, ziua întâi”.

„Va veni ziua rugăciunilor”, îi învăţa Stareţul pe fiii săi duhovniceşti. „În timp ce lucrezi, spune rugăciunea lui Iisus: mai întâi cu buzele, apoi cu mintea, apoi ea singură trece în inimă.” Şi le dădea o rugăciune compusă de el însuşi, pe care le poruncea să o înveţe pe de rost: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Care vei veni să judeci viii şi morţii, miluieşte-ne pe noi, păcătoşii, iartă căderile noastre în păcat din această viaţă şi ne acoperă pe noi de faţa antihristului în pustia tainică a mântuirii Tale”. Şi observa: „Cele mai grele dureri ale noastre sunt asemenea înţepăturilor insectelor în comparaţie cu durerile veacului ce va să fie.”

(Starețul Nectarie de la Optina, Editura Doxologia, Iași, 2011, p. 77)