„Infecţia cu rotavirus este cea mai frecventă cauză de diaree severă la sugari şi copii mici, fiind reponsabilă de două treimi din spitalizările datorate gastroenteritelor. Această afecţiune se asociază cu mortalitate crescută, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, unde nutriţia şi îngrijirea sănătăţii nu se desfăşoară în condiţii optime. Anual, la copiii cu vârsta de până la 5 ani, această infecţie este asociată cu aproximativ 25 milioane consultaţii clinice, 2 milioane de spitalizări şi peste 600.000 de decese la nivel mondial.

ASPECTE CLINICE

Boala se manifestă sub formă de gastroenterită, cu vărsături şi scaune apoase, la care se pot asocia febră şi dureri abdominale. Ca urmare a simptomatologiei menţionate, se instalează fenomene de deshidratare manifestate prin somnolenţă, uscăciunea gurii şi a mucoaselor care explică senzaţia de sete, plâns stins, fără lacrimi, facies încercănat, scăderea elasticităţii tegumentului cu pliu cutanat persistent, fontanela anterioară deprimată la sugari.

Aceste simptome apar după o incubaţie de 2 zile şi au o durată de 3-8 zile.

Majoritatea formelor de boală sunt medii, dar există şi forme severe, mai ales la copiii cu vârste cuprinse între 3 luni şi 2 ani.

Diagnosticul se pune prin analiza materiilor fecale.

EPIDEMIOLOGIE

Sursa de infecţie este omul bolnav care elimină virusul prin materiile fecale pe o durată destul de mare şi anume, cu 2 zile înainte de debutul bolii şi 3 săptămâni după normalizarea tranzitului intestinal, adică în perioada de convalescenţă. Întrucât virusul este rezistent în mediu, transmiterea de la om la om se face prin ingestia de apă sau alimente contaminate cu materii fecale, mâini, suprafeţe, obiecte de asemenea, contaminate cu materii fecale.

Infecţia poate apărea sporadic dar, mai frecvent, evoluează în focare epidemice familiale sau în colectivităţi (creşe, grădiniţe, şcoli) unde răspândirea virusului se face rapid. Rata cea mai mare de îmbolnăvire este la sugar şi copilul mic până la vârsta de 5 ani, dar infecţia nu este exclusă şi la adult. Se remarcă o anumită sezonalitate, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în sezonul rece, din decembrie până în iunie.

Imunitatea apărută post-boală sau post-vaccinare nu conferă protecţie durabilă, pe viaţă, astfel încât copii pot face infecţie cu rotavirus de mai multe ori în viaţă, dar intensitatea simptomatologiei este mult diminuată.

TRATAMENT

Pentru persoanele cu sistem imunitar bun, infecţia cu rotavirus este autolimitantă şi durează câteva zile. Tratamentul este nespecific şi constă în regim alimentar adecvat şi reechilibrare hidroelectrolitică orală, în formele uşoare, sau intravenoasă, în formele cu deshidratare medie şi severă.

PREVENŢIE

Prevenţia specifică se realizează prin vaccinare. Există 2 tipuri de vaccin, ambele la fel de eficiente în prevenirea infecţiei cu rotavirus, care se administrează oral, în 2 sau 3 doze, în funcţie de producător, începând de la vârsta de 2 luni.

Prevenţia nespecifică constă, în principal, în respectarea regulilor de igienă, atât a mâinilor cât şi a suprafeţelor, cu accent deosebit în colectivităţile de copii, consumarea de apă numai din surse controlate şi încurajarea alimentaţiei naturale a sugarului pentru a asigura transmiterea pasivă a anticorpilor materni.” 

Dr. Irina-Iuliana Teodorescu este medic primar boli infecțioase la Policlinica Providența din Iași, are program de luni până vineri și poate oferi consultații, prin programare prealabilă, la unul dintre numerele de telefon 0232 215 940, 0729 292 897 sau prin e-mail la adresa programari.policlinica@providentamedical.ro, atât cu bilet de trimitere de la medicul de familie, cât și cu plată.