Să ne înfricoşăm, iubiţilor! Ceasul al unsprezecelea al zilei este, şi lungimea căii este multă. Să ne sârguim a ne afla pe cale. Să ne facem privighetori şi să ne trezim din somn ca nişte nesomnoroşi. Nu ştim în care ceas Stăpânul a tot pământul va veni. Deci, să ne uşurăm pe noi înşine de greutatea şi de grija celor pământeşti. ,,Nu vă ingrijiţi nicidecum pe pământ”, ne-a zis nouă Domnul. A iubi pe toţi la fel ne-a poruncit, iar noi, mai ales, am alungat dragostea şi aceasta a fugit de pe pământ. Păcatele se înmulţesc, nedreptatea a acoperit pe toţi împreună. Fiecare doreşte pe cele pământeşti, iar pe cele cereşti le defaimă şi pe cele ce vor să fie, nimeni nu le iubeşte.

(Sfântul Efrem Sirul, Cuvinte şi învăţături, vol I, Editura Bunavestire, 1997, p. 464)