Să rămânem credincioși Sfântului Duh! El e Preasfânt și Preacurat – odihnește numai în cei curați și sfinți, îi îndrăgește pe cei smeriți, care își dovedesc smerenia nu prin vreun lucru din afară, ci prin supunerea minții lor față de Evanghelie și Biserică. El Își întoarce fața de la cei care se iau după propria lor înțelegere, care se despart de unitatea Bisericii pentru nu știu ce gând care lingușește mintea și inima. El se depărtează de aceștia, și se apropie de ei duhul întunecat al înșelării. „Un singur gând mincinos, a zis un oarecare Sfânt Părinte, poate să te arunce în iad”.

Cu ușurătate cugetă întunecații fii ai acestei lumi despre gândurile privitoare la Dumnezeu; după părerea lor, felul cum gândești despre Dumnezeu nu este o mare problemă. Nefericiții! Ei nu știu cât de însemnate sunt gândurile despre Dumnezeu, câtă însemnătate are ca în ele să fie Adevărul și Duhul, care întotdeauna îl însoțește și lucrează împreună cu el. Din împreună-lucrarea lor vine învierea omului spre mântuire, care stă în împărtășirea firii omenești de firea dumnezeiască. Dimpotrivă, întotdeauna însoțește gândurile mincinoase și lucrează împreună cu ele duhul cel întunecat și viclean al amăgirii. Tatăl minciunii este diavolul, așa spune Evanghelia; minciuna este o trăsătură diavolească. Cel ce și-a însușit gânduri mincinoase, și-a însușit trăsături ale diavolului, și-a făcut improprie, nefirească, unirea cu Dumnezeu. Cel străin de Dumnezeu e străin de mântuire și de viața duhovnicească.

(Sfântul Ignatie Briancianinov, De la întristarea inimii la mângâierea lui Dumnezeu, Editura Sophia, 2012, pp. 196-197)