Cimitirul militar românesc din Zwentendorf an der Donau – morminte ale soldaților români în Austria (I)

Anul 2021 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ca „Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României” şi „Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul”. Vizitarea cimitirelor militare din Europa unde odihnesc soldați români din cele două războaie mondiale, precum și pomenirea celor înmormântați departe de țara lor evidențiază încă un rol al Diasporei românești – acela de a-i cinsti pe înaintași, dar totodată arată și importanța liturgică şi culturală a cimitirelor pentru românii de pretutindeni. Cu cimitirul militar românesc din Zwentendorf, începem seria de articole dedicate soldaților români, prizonieri în Primul Război Mondial care au fost prizonieri în lagăre din Austria.

Pe teritoriul Austriei există mai multe cimitire militare în care își dorm somnul de veci soldați români din Primul Război Mondial (Viena - Zentralfriedhof, Tulln, Zwentendorf, Lebring) și din Al Doilea Război Mondial (Sommerein și Mauthausen). Numărul cimitirelor având soldați români din Austria este însă mult mai mare. O listă nedefinitivată poate fi consultată pe pagina de internet a Oficiului Național român pentru Cultul Eroilor.

Despre prizonierii români

În această zonă din Austria inferioară (situată pe malul drept al Dunării, la aproximativ 60 km vest de Viena), în timpul Primului Război Mondial, au fost internați în barăci improvizate aproximativ 2000 de prizonieri români. Aceștia au fost nevoiți să lucreze în condiții grele pentru fabrica de muniții Skodawerke-Wetzler AG din Moosbierbaum. Mulți dintre prizonieri s-au îmbolnăvit de tifos și s-au stins din viață. Înmormântarea acestora a săvîrșit-o preotul militar Ioan Imbroane din Timișoara. O parte dintre soldații suferinzi a fost trimisă la spitalul din Tulln an der Donau (la 15 km est de Zwentendorf)  pentru tratament medical, iar 46 dintre ei, murind, au fost înmormântați la cimitirul din această localitate. Acolo se află îngropați atât soldați români, cât și soldați ruși.

Despre cimitirul soldaților români de la Zwentendorf

În cimitirul soldaților români din Zwentendorf („Rumänischer Soldatenfriedhof“ – singurul care poartă această denumire din în Austria) au fost depuși 155 de soldați români care fuseseră înhumați inițial, în martie 1917, în cimitirul catolic din acest oraș. Sunt cunoscute doar numele lor de familie și inițiala prenumelor, cu excepția a trei soldați, de la care se cunoaște numărul de înregistrare (probabil) ca prizonieri.

Cimitirul românesc din Mariahilfergasse, în extremitatea vestică a orașului Zwentendorf, a fost inaugurat în anul 1930, la aproape 13 ani distanță (28 mai 1930) de data la care acești soldați luați prizonieri au pierit (1917). Slujba de sfințire s-a oficiat în prezența reginei Maria a României (1875-1938), însoțită de regina Elena (mama regelui Mihai I al României) la data de 1 septembrie 1932, după cum reiese din condica parohiei romano-catolice din Zwentendorf an der Donau (Reinschrift Pfarrgedenkbuch Zwentendorf), înscrisuri care se găsesc la pagina 147.

Slujbe de pomenire perpetue

La Zwentendorf, au săvârșit slujbe de pomenire atât Preafericitul Părinte Patriarh Iustinian Marina, în iunie 1968, cât și Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist Arăpașu, în anul 1987, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon Mihăiță. Tot aici au mai slujit și mitropoliții Iustin al Moldovei (1964) și Firmilian al Olteniei (1965 și 1972).

De-a lungul timpului, la oficierea slujbelor de pomenire, care aveau loc de două ori pe an (la începutul lunii noiembrie, de Moșii de toamnă, respectiv în duminica dintre Înălțare și Rusalii), participa și preotul romano-catolic din localitate, însoțit de localnici. Părintele rostea o rugăciune pentru soldații români și adresa un salut românilor veniți în pelerinaj la mormintele eroilor. Uneori participa și primarul localității, însoțit de membrii Consiliului local, care se ocupau și de întreținerea spațiului verde al cimitirului.

Din partea Parohiei Ortodoxe Române din Viena s-au făcut întotdeauna pregătiri speciale pentru aceste slujbe: depuneri de jerbe de flori, organizarea de agape, iar cadrul liturgic a fost deseori înfrumusețat de participarea corului. Iată ce scria părintele Marin Braniște, parohul comunității românești din Viena în anul 1975: „Spre aceste scumpe locuri (Zwentendorf și Tulln, n.n.) enoriașii se îndreaptă în fiecare an, într-una din duminicile dintre Înălțare și Rusalii, spre a se ruga la mormintele eroilor și spre a le aduce prinosul lor de cinstire. În zilele premergătoare pelerinajului se fac pregătirile de rigoare: curățitul și îngrijirea mormintelor și cimitirului, îndreptarea crucilor, repararea candelelor, îngrijirea florilor, pregătitul coroanelor etc. Sunt de fapt clipele cele mai adânc răscolitoare. Privindu-le și îngrijindu-le în liniște mormintele, tainic te simți prins într-un solemn dialog mut cu cei de sub brazdă. .. Mormintele acestea semănate pe pământul Austriei, ca și altele, indiferent unde se găsesc, ne răscolesc profund inima și mintea...Printre lacrimile ce varsă pentru cei căzuți pe câmpurile de bătaie, omenirea – și noi cu ea – își dă seama că viața omului e prea scumpă ca să fie jertfită în războaie și că sunt atât de multe alte lucruri frumoase de făcut pe lume, care nu numai că irosesc viața ci, dimpotrivă, o promovează, că războiul nu aduce decât plâns și jale și dezastru, pe când înțelegerea și pacea, aduc prosperitate și fericire” (Almanahul Parohiei Ortodoxe Române din Viena XV din 1976, p. 229.)

Slujbele de pomenire îndătinate au fost oficiate cu regularitate de-a lungul anilor următori cu implicarea Părintelui Vicar Nicolae Dura din Viena. În acest an - 2021 - au fost oficiate două slujbe la intervale apropiate: prima chiar de ziua Înălțării Domnului de către preoții slujitori ai parohiilor din St. Pölten (Cătălin Soare) și Krems/Donau (Cezar Marksteiner-Ungureanu) însoțiți de credincioși, iar a doua slujbă în ziua de 15 iunie la care au participat Emil Hurezeanu - ambasadorul României la Viena, col. ing. Iulian Soare - atașatul militar, Friedrich Ehn - vicepreședintele Crucii Negre austriece, Marion Török – primarul localității Zwentendorf, Michael Ledwinka – asistentul pastoral al comunității romano-catolice. La 20 septembrie, ieromonahii Athanasie Ulea și Ioan Popoiu, aflați într-un pelerinaj la cimitirele din Austria, unde se știe că sunt înmormântați și soldați români, au săvârșit o nouă slujbă de pomenire.

Nădăjduim ca și în anii următori să se repete acest pelerinaj la mormintele soldaților români la care să participe un număr cât mai mare de credincioși, mai ales tineri, spre cultivarea memoriei și a recunoștinței față de trecutul glorios al neamului nostru.

Lista soldaților din Primul Război Mondial înmormântați în Cimitirul Românesc de la Zwentendorf, alcătuită în urma consultării pietrelor funerare:

1

Tudor M.

2

Niță M.

3

Chichea J.

4

Coandă N.

5

Luca K.

6

Pica M.

7

Nistor M.

8

Dumitru N.

9

Matei I.

10

Coniurici Șt.

11

Cunciu N.

12

Paduraru G.

13

Prunaru G.

14

Sandu J.

15

Militaru J.

16

Iordache P.

17

Buzaka F.

18

Vlad Șt.

19

Dionisie M.

20

Jalbă D.

21

Fotescu D.

22

Dascălu J.

23

Ghilan J.

24

Crișan J.

25

Parvanescu J.

26

Tănase R.

27

Ene K.

28

Stanomir K.

29

Dinu K.

30

Mihalcea A.

31

Baneisc J.

32

Zeama M.

33

Bărbieru G.

34

Stelescu G.

35

Șerban D.

36

Nilzuve J.

37

Paranka J.

38

Dumitrescu M.

39

Trifan J.

40

Matei I.

41

Sumian P.

42

Navechie J.

43

Dragner Șt.

44

Rascin G.

45

Bălteanu G.

46

Bascescu K.

47

Ștefănescu M.

48

Nicola K.

49

Fana N.

50

Bărzoi G.

51

Brazaveanu A.

52

Ghiță M.

53

Nazarie J.

54

Dincă G.

55

Buruz G.

56

Nuke N.

57

Kiban G.

58

Viasu K.

59

Feraru V.

60

Lazăr N.(?)

61

Dumitrache G.

62

Armazi A.

63

Guran M.

64

Barabulescu Șt.

65

Trifan A.

66

Macavei J.

67

Bobozizin M.

68

Baratu G.

69

Udreșoiu N.

70

Deca M.

71

Robu G.

72

Mosor K.

73

Aiva A.

74

Dinu J.

75

Runa D.

76

Bălănoiu (?)

77

Manole (?)

78

Pătcuț M.

79

Caragea G.

80

Upu P.

81

Nicolae J.

82

Bărbosu I.

83

Dragasnirescu A.

84

Bejat G.

85

Fruniscu F.

86

Petrașu I.

87

Domozina I.

88

Chelaru P.

89

Tulba F.

90

Bistrinasen I.

91

Zaharia G.

92

Ghelbere V.

93

Voinescu G.

94

Anica J.

95

Marovai G.

96

Dobran G.

97

Dobrea J.

98

Turcan G.

99

Vișan V.

100

Itașiu V.

101

Preda J.

102

Cioară G.

103

Pais J.

104

Bers K.

105

Persicaru V.

106

Pătruț G.

107

Simion K.

108

Ionescu J.

109

Aroschi G.

110

Pascu Șt.

111

Stelian J.

112

Morariu M.

113

Bedescu K.

114

Stănică G.

115

Nisu M.

116

Popa A.

117

Enea G.

118

Stoica D.

119

Buica K.

120

Dragari J.

121

Vladimir D.

122

Nitra D.

123

Dincă K.

124

Hatman G.

125

Udrea J.

126

Istriciovaia V.

127

Cernescu V.

128

Fârtat Șt.

129

Blevanti M.

130

Țieraru A.

131

Copilu J.

132

Banilescu K.

133

Ștefan V.

134

Argint M.

135

Filigsanu G.

136

Stranculescu J.

137

Doroftei K.

138

Capră A.

139

Vatufa D.

140

Duță N.

141

Constantin D.

142

Vaico J.

143

Alexandrescu N.

144

Mândruț G.

145

Costache G.

146

Stoica M.

147

Croitoru J.

148

Cene K.

149

Capac G.

150

Burcea J.

151

Necunoscut; nr. 28662

152

Rusu D.

153

Dumitrașcu (?)

154

Necunoscut; nr. 36324

155

Necunoscut; nr. 38328

De la același autor

Ultimele din categorie