Cine ne va prăvăli nouă piatra?
Trebuie să ne bizuim numai pe Dumnezeu, să nu lăsăm să se furişeze în noi nici urmă de îndoială şi îngerul Domnului ne va ieşi în întâmpinare, pe drumul nostru presărat cu spini.
De multe ori ne stă în cale câte o piatră „foarte mare”, o piedică serioasă în realizarea scopului pe care ni-l propunem şi ni se pare că nu există nicio posibilitate de a o da la o parte. Ne simţim neputincioşi şi repetăm şi noi cuvintele femeilor mironosiţe: „Cine ne va prăvăli nouă piatra?” Ce s-a întâmplat atunci? Mironosiţele au avut parte de o neaşteptată bucurie tocmai când erau convinse că se vor izbi de un mare obstacol. Piatra fusese dată la o parte, iar mironosiţele au aflat că Domnul înviase! Ce învăţăminte se cuvine să tragem din această întâmplare? Că trebuie să ne bizuim numai pe Dumnezeu, să nu lăsăm să se furişeze în noi nici urmă de îndoială şi îngerul Domnului ne va ieşi în întâmpinare, pe drumul nostru presărat cu spini. El va da la o parte piatra şi, când vom ajunge acolo unde ne-am fi aşteptat să avem dificultăţi, vom descoperi că din mila lui Dumnezeu ne aşteaptă o bucurie şi vom răsufla uşuraţi.
(Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu: 366 cuvinte de folos pentru toate zilele anului, Editura Sophia, p. 225)