(In. 10, 10) Furul nu vine decât ca să fure şi să junghie şi să piardă. Eu am venit ca viaţă să aibă şi din belşug să aibă.

Deci, El a spus: am venit ca ei să aibă viaţă, adică credinţa care lucrează prin iubire (Gal. 5, 6). Prin această credinţă ei intră în staul ca să fie vii, căci drepţii prin credinţă vor fi vii (Rom. 1, 17).

Şi cei care rabdă până la sfârşit nu vor avea numai viaţă, ci vor avea viaţă din destul, căci ei trec prin aceeaşi uşă, care este credinţa în Hristos.

Căci ca şi adevăraţi credincioşi ei mor, şi ei vor avea viaţă din destul când vor veni la locul unde Păstorul a venit înaintea lor – un loc unde nu vor mai muri niciodată. Deşi nu este nevoie de păşune aici în staul, căci noi înţelegem cuvintele și păşune vor afla ca referindu-se la amândouă, aducă şi la intrarea şi la ieşirea lor – totuşi numai acolo va fi adevărata păşune unde vor fi hrăniţi cei care au flămânzit şi însetat de dreptate (Mt 5, 6). Aceasta este păşunea care a fost găsită de cel care a auzit: Astăzi vei fi cu Mine în rai (Lc. 23, 43).

(Fericitul Augustin, Tratate la Evanghelia după Ioan 45.15, traducere pentru Doxologia.ro de Iosif Agaton)