Vineri, 30 iulie 2021, s-a desfăşurat, cu binecuvântarea PS Antonie, Episcop de Bălţi, la Hotelul VisPas din Bălţi, Conferinţa „19 ani de la înregistrarea juridică a Mitropoliei Basarabiei”. Conferinţa a fost organizată cu ocazia împlinirii a 19 ani de la admiterea în legalitate a Mitropoliei Basarabiei, după zece ani de măsuri represive, de către Guvernul Republicii Moldova.

În cadrul Conferinţei, invitaţii speciali au susţinut următoarele comunicări: domnul Ion Negrei, doctor în istorie, vicepreşedintele Asociaţiei Istoricilor din R. Moldova – „Înființarea Mitropoliei Basarabiei”, domnul senator Claudiu-Richard Târziu (Senatul României) – „Mitropolitul Visarion Puiu, simbol şi stâlp al rezistenței anticomuniste”, domnul Mihai Adauge, cercetător ştiinţific la Academia de Ştiinţe a Moldovei – „Frontul Popular din Moldova şi lupta pentru înregistrarea Mitropoliei Basarabiei” şi domnul Vlad Cubreacov – „Periplul judecătoresc al Mitropoliei Basarabiei”. Conferinţa a fost moderată de către PC părinte Roman Botezat, consilier al Episcopiei de Bălţi.

PS Antonie, în cuvântul său, a vorbit despre lupta clericilor şi a credincioşilor Mitropoliei Basarabiei pentru drepturile lor fireşti de a fi cu Biserica Mamă – Patriarhia Română, evidenţiind contribuţia fiecărui creştin şi cleric la biruinţa adevărului bisericesc în acest spaţiu. „Credinţa în adevăr ne-a adus bucurie în ziua de 30 iulie 2002, când Guvernul Republicii Moldova a fost nevoit, după zece ani de prigoane şi umilinţe, să recunoască Biserica canonică – Mitropolia Basarabiei”, a menţionat PS Antonie. PS Antonie a adus mulţumiri IPS Mitropolit şi Exarh Petru, clericilor şi credincioşilor care, ghidaţi de dragostea pentru adevărul istoric, s-au înrolat în lupta împotriva Guvernului Republicii Moldova şi a structurii locale necanonice a Patriarhiei Moscovei, condusă de Mitropolitul Vladimir, pentru restabilirea adevărului bisericesc, aducând mulţumiri aparte domnului Vlad Cubreacov, „pe umerii căruia a stat întreaga luptă pentru adevărul eclesiastic românesc din Basarabia”.

PS Antonie a mulţumit organizatorilor şi participanţilor la Conferinţă şi a gratificat „pentru servirea exemplară a Bisericii Ortodoxe Române şi a ideii de unitate naţională” pe domnul senator Claudiu-Richard Târziu, domnul Ion Negrei, doctor în istorie, vicepreşedintele Asociaţiei Istoricilor din R. Moldova, domnul Mihai Adauge, cercetător ştiinţific la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi domnul Vlad Cubreacov, cu cea mai înaltă distincţie pentru mireni a Episcopiei de Bălţi „Crucea Bălţeană”.

Conferinţa a fost precedată de oficierea, la biserica „Naşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos” din oraşul Bălţi, a unui Te-Deum de mulţumire pentru binefacerile revărsate de Bunul Dumnezeu asupra clericilor şi credincioşilor Mitropoliei Basarabiei şi un parastas pentru sufletul adormitului în Domnul – Patriarhul Teoctist, la împlinirea a 14 ani de la trecerea la cele veşnice. Apoi clericii Episcopiei de Bălţi şi cei prezenţi la slujba de Te-Deum şi Parastas au mers la statuia Sfântului Ştefan cel Mare din centrul Bălţului, unde au depus flori.

Istoric: Mitropolia Basarabiei este o Biserică ortodoxă autonomă, de stil vechi, în cadrul Patriarhiei Române, reactivată pe 14 septembrie 1992. Mitropolia Basarabiei este recunoscută oficial drept succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv. Prin statut, teritoriul Mitropoliei Basarabiei este cel al Republicii Moldova. În plus, în calitate de Exarh al Plaiurilor, Mitropolitul Basarabiei are jurisdicţie canonică asupra diasporei ortodoxe române din răsărit (fosta Uniune Sovietică şi diaspora Republicii Moldova).

Mitropolia Basarabiei numără 4 episcopii istorice sufragane: Arhiepiscopia Chişinăului, Episcopia de Bălţi, (fosta Episcopie a Hotinului), Episcopia Basarabiei de Sud (fosta Episcopie de Cetatea Albă şi Ismail), Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria).

Mitropolia Basarabiei a fost creată dupa Marea Unire de la 1918 prin ridicarea Arhiepiscopiei de Chişinău la rangul de mitropolie. Decizia înfiinţării a fost luată în Sinodul Bisericii Ortodoxe Române din 15 noiembrie 1923. Organizarea propriu-zisa s-a făcut prin legea de organizare a BOR din 1925. Ahiepiscopul de Chisinau, Gurie Grosu, a fost ridicat la rangul de mitropolit al Basarabiei, pe 21 aprilie 1928. La acea dată, jurisdictia Mitropoliei Basarabiei cuprindea arhiepiscopia Chişinăului, episcopia Hotinului şi Episcopia Cetăţii Albe – Ismail.

În timpul ocupaţiei sovietice din 1940-1941, şi mai apoi sub regim sovietic din 1944 pana în 1992, Mitropolia Basarabiei şi-a încetat activitatea, fiind înlocuită, în mod abuziv, cu structură necanonică - Eparhia Chişinăului, sub autoritatea Patriarhiei Moscovei şi a întregii Rusii. Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu a recunoscut niciodată trecerea Basarabiei sub autoritatea Patriarhiei Ruse.

Ca raspuns la cererile adunării eparhiale din 14 septembrie 1992, Sinodul BOR din 19 decembrie 1992 a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Petru Paduraru, fostul episcop de Bălţi al Mitropoliei Chişinăului a devenit mai întâi locţiitor, şi mai apoi, din octombrie 1995, mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, cu drept de jurisdicţie extrateritorială asupra românilor ortodocşi din diaspora de răsărit.

Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial de guvernul Republicii Moldova la 30 iulie 2002 după zece ani de prigoană, persecuţie şi umilinţă din partea autorităţilor de stat şi a clericilor din jurisdicţia Patriarhie Ruse. Mitropolia Basarabiei s-a judecat cu statul R. Moldova în toate instanţele locale, ajungând la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. La Strasbourg, Mitropolia Basarabiei s-a judecat cu statul Republica Moldova şi cu Mitropolia Moldovei, structura locală a Patriarhiei Moscovei. Statul Republica Moldova şi Mitropolia Moldovei au pierdut în faţa Mitropoliei Basarabiei.

Biroul de presă al Episcopiei de Bălţi