Conflictele în cuplu – oportunitate de cunoaștere reciprocă
Conflictele în cuplu.... Ne temem de ele, le considerăm a fi semne prevestitoare de rău, ne ferim să discutăm despre ele, să le recunoaştem în faţa altora sau în faţa noastră. Sunt dificile atât primele conflicte din cuplu, care par să spulbere mitul relaţiei perfecte, dar şi conflictele repetitive, care par să nu se mai termine, să nu se mai rezolve niciodată.
La nivel psihologic, conflictul între soţi este resimţit ca un puternic disconfort. În momentele de tensiune, cei doi pot simţi că sentimentele de afecţiune sunt suspendate, validitatea alegerii partenerului este pusă sub semnul îndoielii. De asemenea, lucrurile afirmate la mânie îşi pot menţine ecoul mult timp după, rănind sentimentele partenerei/partenerului. Dincolo de starea evidentă de disconfort şi riscul de a şubrezi încrederea reciprocă a celor doi, conflictele pot avea un rol important în sudarea relaţiei, în cunoaşterea reciprocă mai bună a partenerilor. Este o oportunitate bună de a cunoaşte adevăratele păreri ale partenerului cu privire la aşa-zisele subiecte tabu, pe care în general le evită, pentru a nu tulbura pacea din familie, pentru a nu trezi reacţii nedorite. Este o iluzie însă să consideri că problemele şi disensiunile dispar doar prin faptul că sunt îngropte sub tăcere. Dacă găseşti puterea de a separa conţinutul certurilor (ceea ce se afirmă) de tumultul afectiv declanşat, puteţi afla informaţii importante, care să vă ajute să vă îmbunătăţiţi relaţia.
Recunoaşteţi importanţa conflictului
Pentru a vă putea bucura de beneficiile certurilor în cuplu, este important să respectaţi anumite reguli. Aţi putea spune că regulile diminuează din spontaneitate, iar spontaneitatea este importantă atât în exprimarea stărilor pozitive, cât şi a celor negative. Analizând mai bine, veţi constata că schimbarea modului de abordare a conflictului, aplicarea unor principii de igienă relaţională vă vor aduce în timp numai foloase.
În primul rând, recunoaşteţi importanţa conflictului, semnalul de alarmă pe care acesta îl lansează asupra anumitor aspecte din relaţie. Evitaţi să intraţi în tipare de reacţie, să reacţionaţi în acelaşi mod la situaţii similare. Evitaţi să bagatelizaţi subiectul, afirmând că refuzaţi să mai discutaţi din nou depre „aceleaşi prostii, că aveţi lucruri mai bune de făcut“. Este evident faptul că modul în care aţi reacţionat până acum nu a rezolvat problema, care, dacă tot revine în cadrul discuţiilor, este departe de a fi neimportantă. Rugaţi pe Dumnezeu să vă lumineze atât pe dumneavoastră, cât şi pe soţul/soţia dumneavoastră, astfel încât să înţelegeţi adevărata problemă.
Nu atât situaţia, cât sentimentele activate declanşează reacţiile
Încercaţi să rupeți ciclul reacţiilor repetitive pe care le-aţi avut până acum în cadrul conflictelor. Unele subiecte discutate pot fi atât de sensibile pentru dumneavoastră, încât chiar de la primele cuvinte să declanşeze sentimente puternice de mânie sau de teamă. Reacţiile ce vor urma vor fi de asemenea unele tip, care corespund mai degrabă obişnuinţelor dumneavoastră, create în timp, decât situaţiei concrete în care vă aflaţi. Astfel, veţi constata că în acest mod nu mai sunteţi prezent în situaţia respectivă, pentru a analiza şi răspunde în mod prompt, corespunzător, ci veţi fi absorbit de vârtejul propriilor trăiri intense. Dacă după situaţiile conflictuale veţi sta şi veţi analiza cum anume v-aţi simţit în situaţia conflictuală, veţi putea înţelege ce anume a trezit în dumneavoastră, ce sentimente a activat – de teamă, mânie, nesiguranţă, revoltă – şi veţi putea înţelege că nu atât situaţia în sine, ci sentimentele activate v-au declanşat reacţiile.
Veţi putea înţelege în timp, fie în urma reflecţiilor dumneavoastră, fie în urma discuţiilor cu partenerul/partenera, că sentimentele pe care le încercaţi şi reacţiile din situaţiile de conflict sunt tributare unor convingeri negative profunde, pe care le aveţi cu privire la propria persoană, a unor mesaje de devalorizare subtile pe care vi le transmiteţi. De cele mai multe ori, mesajul pe care încearcă să îl transmită partenerul/partenera este foarte departe de rezonanţa pe care o are în noi. „Nu sunt bun de nimic, nimeni nu mă iubeşte, nimeni nu mă respectă, ceilalţi nu sunt demni de încredere” sunt doar câteva dintre mesajele care pot distorsiona comunicarea, mai ales în situaţii de tensiune. Alegeţi să nu le mai daţi crezare, să nu vă mai lăsaţi orbiţi de ele, să le confruntaţi cu realitatea. Totodată, este de folos să căutaţi în Sfânta Scriptură mesaje corespunzătoare, prin care să înlocuiţi convingerile negative referitoare la propria persoană sau la semeni.
Scurt răgaz pentru limpezirea minţii
Încercaţi să acţionaţi, în loc să reacţionaţi. Aceasta înseamnă să aveţi o anumită libertate faţă de trăirile intense din timpul conflictului, să vă retrageţi un pic, pentru a putea judeca la rece, în loc de a reacţiona conform impulsului de moment. Scurta retragere nu înseamnă abandonarea discuţiei, ci oferirea unui scurt răgaz, în care să puteţi să vă limpeziţi mintea, astfel încât reacţia să nu fie tributară dorinţei de răzbunare.
Pentru aceasta, este important să realizăm că în continuare soţii reprezintă o echipă, că nu fac în mod intenţionat ceva pentru a se răni reciproc şi că în spatele reacţiilor lor se află nişte nevoi psihologice profunde, care nu sunt împlinite. Este uneori uimitor cum suntem dispuşi să acordăm credit unor persoane nu foarte apropiate, dar judecăm cu asprime persoanele apropiate, de încredere, în special soţ/soţie. Chiar şi în momentele de tensiune este benefic să ne reamintim de calităţile partenerului, nu doar de trăsăturile lui supărătoare.
În acest mod, veţi reuşi să creaţi un climat de încredere, în care fiecare se va simţi în siguranţă să îşi deschidă inima, să îşi împărtăşească dorinţele, aspiraţiile, temerile.
Cum se manifestă dependența în relația de cuplu?
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro