În timpul rugăciunilor de acasă și obștești, spre a sta împotrivă vicleniei diavolului și răspândirii gândurilor, adu-ți aminte de simplitatea adevărului și spune-ți „simplu”, adică: „Cred în tot ce cer întru simplitatea inimii și cer totul cu simplitate; iar viclenia ta, vrăjmașe al meu, hulele, urâciunile, închipuirile tale le lepăd”. Început și temelie și izvor al întregii tale gândiri, cuvântări și făptuiri să fie smerenia, conștiința nimicniciei tale și a deplinătății Dumnezeirii, Ce a zidit și umple toate și lucrează toate întru toți (I Cor. 12, 6). Cel molipsit de trufie este înclinat să arate dispreț față de orice, chiar și față de lucrurile sfinte și dumnezeiești: trufia nimicește sau pângărește în chip gândit orice cugetare, cuvânt ori faptă bună, orice zidire a lui Dumnezeu. Aceasta e suflarea ucigătoare a satanei.

(Sfântul Ioan de Kronstadt, În lumea rugăciunii, Editura Sophia, București, 2011, p. 92)