Credința abolește rațiunea, care ne face să ne îndoim de toate, și ne dăruiește cunoștința duhovnicească. Rațiunea, după Bătrânul Iosif, nu este opusă credinței, dar cu aripile sale scrutează și fură profunzimile tainelor.

Acest mare isihast îi scria unuia din fiii duhovnicești: „Cercetează dacă tu ai în tine această credință sau te domină rațiunea. Dacă tu te vei lăsa cu totul în voia lui Dumnezeu, iată, că ai înțeles ce este credința și, cu siguranță, Dumnezeu va veni în ajutorul tău. Atunci, chiar dacă ești încercat de mii de ori și satana te ispitește pentru a-ți slăbi credința, preferă mai bine de mii de ori moartea și nu asculta rațiunea! Ușa tainelor se va deschide pentru tine și te vei minuna constatând că înainte erai legat cu lanțurile rațiunii și că acum zbori cu aripi dumnezeiești pe deasupra pământului și că respiri un alt aer, un aer de libertate, de care alții sunt lipsiți. Și invers, dacă tu constați că rațiunea te domină și că la cel mai mic necaz te tulburi și cazi în deznădejde, să știi că încă n-ai credința și nădejdea în Dumnezeu”.

(IPS Andrei Andreicuț, Mai putem trăi frumos? Pledoarie pentru o viață morală curată, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2004, p. 62)