Sfântul Părinte Porfirie credea în valoarea rugăciunii pentru viaţa duhovnicească şi-şi sfătuia fiii duhovniceşti să se roage necontenit:

– Să te rogi simplu, smerit, cu credinţă simplă, fără să aştepţi ca Dumnezeu să-ţi răspundă, fără să vezi mâna Lui, faţa Lui sau lumina Lui. Crede numai! Crede că vorbeşti cu adevărat cu Dumnezeu! Când vreţi să spuneţi ceva copiilor voştri, mergeţi la Maica Domnului, spuneţi-i mai întâi ei, şi ea va lucra!

Într-o seară, m-am dus la Părintele Porfirie cu un prieten de-al meu, cipriot stabilit în Atena. Pe atunci circula o peliculă cu tema „Fiul risipitor”, peliculă pe care tocmai prietenul acesta al meu o finanţa. Când scenariul şi toate celelalte au fost gata, ne-am dus la Părintele să aflăm şi părerea sa. Bătrânul ne-a vorbit atunci despre tatăl care şi-a iertat fiul risipitor, şi despre cum ar trebui să fie el în societatea modernă.

– Când îl vezi pe diavol călcând peste copilul tău, tu, în loc să te mânii pe copil că a călcat strâmb, mai bine vorbeşte cu Dumnezeu despre copilul tău! În loc să-i certaţi pe copii, vorbiţi cu Dumnezeu pentru ei!

(Sfântul Părinte Porfirie, Antologie de sfaturi şi îndrumări, Editura Bunavestire, Bacău, pp. 303-304)