Cum putem iubi pe cineva care ne face rău?
Nu realizăm că atunci când răspundem cu ură unui om care ne urăşte nu facem altceva decât să îl rănim mai mult şi „tigrul” care îl stăpânea pe el să ajungă să ne stăpânească şi pe noi. Cum ne iubim noi aproapele? Cum îl iubim noi pe Dumnezeu? Trebuie să-i compătimim şi să-i iubim pe cei ce ne urăsc şi ne vor nouă răul... „Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi voi faceţi lor, că aceasta este Legea şi proorocii” (Matei 7,12).
În primul rând, niciodată nu trebuie să ne aşteptăm ca ceilalţi să ne vorbească politicos. Această aşteptare a noastră din partea celorlalţi scoate în evidenţă o trăsătură a noastră egocentristă. Noi trebuie să-i lăsăm pe ceilalți din jurul nostru să vorbească așa cum vor ei. Părintele Porfirie spunea că: „nu trebuie să devenim cerșetori ai dragostei. Ce trebuie să facem noi? Trebuie să-i iubim și să ne rugăm pentru ei cu tot sufletul.”
Dar ce trebuie să facem atunci când cineva ne insultă sau ne bârfeşte?
Tot părintele Porfirie ne învaţă ca, atunci când cineva ne jigneşte în vreun fel anume, să ne gândim că este fratele nostru care a fost stăpânit de diavol atunci când ne-a jignit sau ne-a bârfit. Să avem compasiune faţă de el şi să-L rugăm pe Dumnezeu să aibă milă faţă de el şi faţă de noi.
O persoană care îi judecã pe ceilalţi nu Îl iubeşte pe Hristos şi nu-I respectă poruncile. Egoismul nostru e de vină şi nu ne lasă să iubim pe cei care ne fac rău. Părintele Porfirie ne oferă un exemplu: „Să presupunem că cineva este singur în deşert. Deodată se aude o voce din depărtare care ţipă după ajutor. El urmăreşte de unde vine sunetul şi ajunge la locul faptei şi acolo dă de un lucru cumplit: un tigru care a apucat cu putere un om şi îl sfâşie cu ghearele lui. Omul cerea disperat ajutor. În câteva minute ar fi fost sfâşiat în bucăţi. Cum putea cealaltă persoană să-l ajute? Este imposibil. Poate să ţipe după ajutor? Cine îl poate auzi? Poate ar trebui să ia o piatră şi să omoare tigrul? Cu siguranţă nu, am spune noi. Dar exact acelaşi lucru se întâmplă şi cu oamenii din jurul nostru care ne fac rău şi pe care noi trebuie să-i iubim. Însă oamenii din jurul nostru care ne fac rău nu sunt sfâşiaţi de un tigru, ci de un diavol”.
Nu realizăm că atunci când răspundem cu ură unui om care ne urăşte nu facem altceva decât să îl rănim mai mult şi „tigrul” care îl stăpânea pe el să ajungă să ne stăpânească şi pe noi. Cum ne iubim noi aproapele? Cum îl iubim noi pe Dumnezeu? Trebuie să-i compătimim şi să-i iubim pe cei ce ne urăsc şi ne vor nouă răul... „Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea şi voi faceţi lor, că aceasta este Legea şi proorocii” (Matei 7,12).
Maica Domnului – smerenia care a încăput dumnezeirea
Dumnezeu nu ne poate mântui fără voia noastră
Traducere și adaptare:Sursa:http://orthodoxwayoflife.blogspot.roCitește despre:Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro