Rugăciunea fără împrăștierea gândurilor

Dacă am avea întotdeauna rugăciune curată, fără împrăştiere, tot n-am scăpa de gândurile slavei deşarte şi mândriei, pe care vrăjmaşul le-ar aduce negreşit asupra noastră.

Vă tulburaţi că în timpul rugăciunii nu vă puteţi aduna gândurile, ci vă împrăştiaţi. Să ştiţi că rugăciunea fără împrăştiere este partea celor desăvârşiţi, iar noi, cei neputincioşi, care ne aflăm în luptă cu patimile, trebuie să ne adunăm gândurile ce rătăcesc, şi să ne smerim atunci când ne bântuiesc gândurile, şi să nu ne tulburăm nicidecum, pentru că tulburarea îi dă vrăjmaşului putere să se înarmeze şi mai mult împotriva noastră, pe când smerenia îl alungă. Dacă am avea întotdeauna rugăciune curată, fără împrăştiere, tot n-am scăpa de gândurile slavei deşarte şi mândriei, pe care vrăjmaşul le-ar aduce negreşit asupra noastră.

Aduceţi-vă aminte că Dumnezeu primeşte rugăciunea celor smeriţi. Întrebaţi ce rugăciuni să citiţi zi de zi. Neştiind care este situaţia din casa dumneavoastră, care vă sunt îndeletnicirile şi puterile, nu vă pot spune întocmai – dar dacă vă vine la îndemână vă propun următoarele: dimineaţa să citiţi rugăciunile dimineţii, iar dacă aveţi timp – o catismă sau o slavă; seara – rugăciunile celor ce merg spre somn; de-a lungul zilei, dimineaţa sau seara, canonul Maicii Domnului şi cel al îngerului păzitor; sâmbăta – acatistul Maicii Domnului, iar duminica – acatistul lui Iisus, câte un capitol din Apostol şi din Evanghelie, precum şi câteva metanii. Toate acestea să le săvârşiţi cu smerenie, fără să gândiţi: „bine fac”, cum gândea fariseul. Dacă în urma unor piedici sau chiar şi din lenevire nu reuşiţi să împliniţi vreo parte din această pravilă, nu trebuie nicidecum să vă tulburaţi, să vă trândăviţi şi să cădeţi cu duhul, ci trebuie să vă smeriţi şi să vă socotiţi mai prejos decât toţi.

(Sfântul Macarie de la OptinaSfaturi pentru mireni, Editura Sophia, București, 2011, pp. 6-7)

De la același autor

Ultimele din categorie