„Așa cum v-ați propus să procedați în privința rugăciunii este bine. Îngrijiți-vă să vă orânduiți și să vă deprindeți așa. Pravila de rugăciune este zidul nebiruit al rugăciunii. Rugăciunea este lucrarea dinlăuntru, iar pravila de rugăciune este lucrarea dinafară. Așa cum fără trup omul nu este întreg, tot așa fără pravilă de rugăciune rugăciunea nu este deplină. Și pe una și pe cealaltă trebuie să le avem și după putință să le împlinim. Este lege să ne rugăm înlăuntrul și să ne rugăm tot timpul și în tot locul. Citirea rugăciunilor nu poate avea loc fără să determinăm timpul, locul și măsura. Stabilirea acestor trei elemente alcătuiește pravila de rugăciune. Și aici îndrumătorul este dreapta socoteală; când, unde, cât să stăm la rugăciune și ce rugăciuni să săvârșim fiecare poate hotărî în funcție de împrejurări: să facă mai mult, să facă mai puțin, să schimbe ora și locul toate să le determine așa încât rugăciunea lăuntrică să fie săvârșită cum trebuie. Iar în privința rugăciunii lăuntrice există o singură regulă: Rugăți-vă neîncetat!”

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Rugăciunea, Editura Cartea Ortodoxă, p. 77)