Smerenia este o armă nebiruită împotriva tuturor curselor vrăjmașului, însă dobândirea ei nu este fără greutate și, mai ales, pentru cei ce trăiesc în lume, este de neînțeles. Referitor la voi, chiar dacă vă mustrați cu cuvântul, acestuia nu i se poate da crezare atât timp cât nu aveți adevărata smerenie a inimii.

Străduiește-te să pui de acord purtarea smerită exterioară cu smerenia lăuntrică. Socotește-te cea mai rea și ultima dintre toți, nu numai cu buzele rostind, ci în inimă cugetul înrădăcinând; el îți va aduce liniște.

Trebuie ca fiecare faptă să fie îmbinată cu smerenia – fie că te rogi, fie ca postești, fie că te zăvorăști sau îți împlinești ascultarea. Toate să le faci pentru Dumnezeu și să nu gândești că faci vreun bine. (Sfântul Cuvios Macarie de la Optina)

(Ne vorbesc Stareții de la Optina, traducere de Cristea Florentina, Editura Egumenița, 2007, p. 207)