Ce se petrece în lume, până la noi ajunge încă mai puţin. Dar întâmplările asemănătoare descrise de dumneavoastră tulbură sufletul în profunzime. Nu o spun despre mine, personal, dar, în general, despre fraţii noştri, care se nevoiesc şi care încă se mai pot supune ademenirilor vrăjmaşului, care încearcă să înghită pe oricine care nu este atent şi se dedă la deşertăciunea şi simţămintele lumii. Iar duşmanul este atât de îndrăzneţ, încât se năpusteşte asupra mamei noastre, asupra Bisericii Sfinte, Soborniceşti şi Apostoleşti; se străduieşte prin felurite mijloace să o clatine când prin papism, când luteranism, când prin liberă cugetare. Biserica noastră este, încă, păzită de harul lui Dumnezeu şi «nici porţile iadului nu o vor birui» (Mt. 16, 18). Rabdă nenorociri dar, după cuvântul Sfântului Apostol, «trebuie să fie între voi şi eresuri, ca să se învedereze între voi cei încercaţi» (I Cor. 11, 19). Să fim treji şi să stăm pe piatra cea tare a credinţei Bisericii noastre Ortodoxe: «Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm!»”.

(Starețul Macarie de la Optina, Editura Doxologia, Iași, 2012, p. 354)