Pentru întâia rânduială, adică pentru viața în singurătate, socotind ei mai întâi înălțimea unei astfel de vieți, care numai celor desăvârșiți și nepătimași le este potrivită și celor care în chip minunat au fost chemați la o viață ca aceasta, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, iar pe de altă parte, cunoscând neputința noastră, a celor începători și pătimași, și amăgirile cele de multe feluri ale vrăjmașilor care vin în viața de sine, aduc această mărturie din Scriptură: „Vai celui singur, că de va cădea (în trândăvie, sau în somn, sau în lenevire, sau în deznădejde), nu este cine ca să-l ridice pe el”.

(Sfântul Paisie de la Neamț, Cuvinte și scrisori duhovnicești,volumul 2, Editura Doxologia, Iași, 2010, p. 140)