Biserica Ortodoxă

Din minunile Sfântului Ierarh Teotim I, Episcop al Tomisului

Iată că într-o zi, călătorind sfântul aproape de latura în care se aşezaseră barbarii, cei care erau împreună cu dânsul văzură o ceată mare de păgâni venind în fuga cailor spre Tomis, şi se speriară tare, plângând amarnic pentru vieţile lor, căci au crezut că sunt pierduţi. Dar Sfântul Teotim, cunoscând marea milă a lui Dumnezeu pentru zidirea Sa, se pogorî de pe cal şi se aşeză la rugăciune întinzând mâinile către cer, rugându-se pentru el şi cei dimpreună cu dânsul. Şi, o, marea milostivire şi îndurare a lui Dumnezeu! Căci nu numai pe el, ci şi pe toţi cei împreună cu dânsul îi făcu nevăzuţi ochilor păgâneşti, căci barbarii trecură printre dânşii fără să-i vadă.

Sfântul Spiridon și povestea cărămizii care a explicat Taina Sfintei Treimi

În iconografia ortodoxă, Sfântul Ierarh Spiridon este reprezentat, uneori, ținând în mână o cărămidă. Care este povestea din spatele acestei reprezentări?

Foișorul, prima Biserică creștină – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Dintr-un lăcaș al fricii de oameni a devenit, după Cincizecime, Biserică vie a dragostei de Dumnezeu și de oameni. Cât de mari și necuprinse sunt minunile credinței și puterile Duhului Sfânt care, prin dragoste, alungă frica și ura din lume!

Foișorul, prima Biserică a Învierii – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Foișorul acesta dumnezeiesc de pe Muntele Sion nu este numai cămară de taină a întâlnirii lui Hristos cu ucenicii; nu este numai lăcaș al spălării picioarelor de către Domnul; nu este numai biserică a Cinei celei sfinte, unde Mântuitorul a săvârșit prima Liturghie și a împărtășit pe Sfinții Săi Apostoli. Foișorul acesta sfânt, în care ne aflăm, este totodată și Biserică a Învierii lui Hristos. Pentru că aici au stat ucenicii încuiați „de frica iudeilor”, începând din noaptea Cinei de joi spre vineri, până la praznicul Cincizecimii. Aici au petrecut împreună cu o parte din femeile mironosițe, în noaptea cea mai sfântă a Învierii.

Foişorul Cinei de Taină de pe Muntele Sion – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Dincolo de istoria zbuciumată a acestui foişor creştin, dincolo de aspectul lui rece, european, specific clădirilor gotice, noi credem că aici, în locul acesta sfânt, a stat Mântuitorul la cină pentru ultima dată cu ucenicii Săi. Aici a mâncat Domnul Cina cu ucenicii Săi şi a întemeiat dumnezeiasca Liturghie şi Taina Sfintei Împărtăşanii. Aici a săvârşit Hristos, Arhiereul cel Mare, prima Sfântă Liturghie pe pământ, prima împărtăşanie a Apostolilor cu Trupul şi scumpul Său Sânge. 

„Omul se plictisește și de Dumnezeu, pentru că nu are practica, exercițiul, nu a aflat sensul” – Pr. Visarion Alexa

De multe ori sunt întrebat de ce m-am făcut preot. Nu mi-am dorit niciodată să fiu un sportiv performant, nu mi-am dorit să adun diplome, să fiu un om deștept. Un singur lucru m-a fascinat încă din adolescență: „Cine este Dumnezeu?”.

Anafura și aghiasma vindecă

Părintele Iosif i-a spus: „Bani, din păcate, nu am să-ți dau. Am doar niște aghiasmă și puțină anafură de la biserica noastră. Ia-le pe acestea și, dacă va fi voia lui Dumnezeu, te vei vindeca”.

Cum a apărut coliva și ce legătură are ea cu Sfântul Teodor Tiron?

Biserica Ortodoxă îl sărbătorește în fiecare an pe Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron în ziua de 17 februarie, dar și în prima sâmbătă din Postul Mare, cunoscută și sub numele de sâmbăta Sfantului Teodor sau a colivelor.

Mormântul Maicii Domnului – Pelerinajul părintelui Cleopa la Locurile Sfinte

Mormântul este săpat într-o piatră aproape albă, scobită deasupra, în care fusese așezat trupul Maicii Domnului. Se cunoaște foarte bine forma sfântului ei trup, rămasă în piatră.

O analiză a predicii creștine – limbaj și comunicare

La Editura Universitară din București, colecția Religie și Filosofie, a apărut lucrarea Vioricăi Avram, „Limbajul predicii religioase creștine” (București, 2017, 211 pg.). Pornind de la simultaneitatea didahiei în stil – operă religioasă, oratorică, beletristică și creatoare de limbă – și parcurgând cu destindere un volum bibliografic destul de vast – din care lipsesc, totuși, cărțile publicate de Sibiul academic și ortodox (Dumitru Belu e numai un exemplu), dar asta nu scade importanța metodologică și de conținut a demersului – autoarea ne propune cu rigoare o analiză a stilului religios al comunicării.

Pagini