Duhul Sfânt ne-a călăuzit să începem închinarea la Sfintele Locuri de la mormântul Maicii Domnului, pentru că ea este mijlocitoarea mântuirii noastre și cu rugăciunile ei ne-am învrednicit să venim în Țara Sfântă.

Mormântul Maicii Domnului se află în partea de nord a Grădinii Ghetsimani, într-o galerie subterană adânc săpată în piatră. Deasupra, Sfânta Elena a zidit o biserică între anii 325-337. În anul 614 biserica a fost distrusă de perși, împreună cu celelalte biserici creștine din Palestina. În secolul al XI-lea, cruciații au înălțat aici o altă biserică semi-îngropată, care se păstrează până astăzi.

Intrăm în Grădina Ghetsimani, o luăm spre stânga și coborâm cele 48 de trepte mari care duc la mormântul Maicii Domnului. Intrarea este marcată de un fronton masiv de piatră. La mijlocul galeriei de coborâre se află două mici paraclise. În partea dreaptă este paraclisul Sfinților Părinți Ioachim și Ana, cu un mic altar de închinare și, în partea stângă, paraclisul dreptului Iosif, logodnicul Fecioarei. Ne închinăm în ambele paraclise, dăm laudă lui Dumnezeu, cerem ajutorul Sfinților Părinți Ioachim și Ana și al dreptului Iosif și coborâm în continuare.

Iată-ne jos, în biserica de pe mormântul Maicii Domnului. Aici, în adâncul pământului, a fost așezat trupul Fecioarei Maria, care s-a învrednicit să poarte în brațe pe Hristos, Viața noastră! Aici, în satul Ghetsimani, s-au adunat Apostolii de la marginile pământului să petreacă la mormânt pe Maica Vieții! Aici, Sfântul Apostol Toma, ajungând mai târziu, n-a mai aflat trupul Maicii Domnului în mormânt. Aici s-a smerit „roaba Domnului”, cea mai sfântă dintre mame, cea mai curată dintre fecioare, Maica Vieții, mijlocitoarea lumii, mângâierea mamelor, sprijinul fecioarelor, întărirea sărmanilor și acoperitoarea călugărilor și a tuturor creștinilor!

Biserica de pe mormântul Maicii Domnului, din piatră boltită, se află în adânc, la capătul celor 48 de trepte, și are forma unei nave lungi de circa 20 de metri și lată de 7 metri. Atât deasupra galeriei de coborâre, cât și în biserica propriu-zisă, atârnă de boltă peste o sută de candele care se aprind la sărbători.

Înaintăm încet, cu emoție și evlavie, spre mormântul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, care este la răsărit, între naos și altar. Mormântul este săpat într-o piatră aproape albă, scobită deasupra, în care fusese așezat trupul Maicii Domnului. Se cunoaște foarte bine forma sfântului ei trup, rămasă în piatră. Peste această piatră și în fața ei se află două bucăți de cristal care formează un mic jertfelnic, pe care se săvârșește zilnic Sfânta Liturghie. Mormântul Maicii Domnului este închis de jur-împrejur și pe deasupra de o mică încăpere de 2×1,50 m, formată din aceeași stâncă de piatră. Intrarea se face prin față, pe o ușă foarte joasă, care în timpul slujbei ține locul sfintelor uși; iar ieșirea se face pe o altă ușă mică, scobită în piatră, pe partea de nord. În spatele mormântului Maicii Domnului se află altarul propriu-zis, unde preoții fac proscomidia.

Ne apropiem de ușa de intrare, facem trei metanii, sărutăm icoana Maicii Domnului și intrăm pe rând să ne rugăm la sfântul ei mormânt. „Întru naștere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu o ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare. Mutatu-te-ai la viață, fiind Maica Vieții, și cu rugăciunile tale izbăvești de moarte sufletele noastre.” (Troparul Adormirii Maicii Domnului)

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, roagă-te înaintea Preasfintei Treimi pentru mântuirea tuturor oamenilor, pentru întărirea dreptei credințe în lume, pentru pace pe pământ și în inimi, pentru Țara noastră, pentru cei bolnavi și călători, pentru cei ce conduc popoare și suflete omenești, pentru săraci și văduve, pentru cei ce ne urăsc și ne iubesc pe noi, pentru toate mamele pământului, ca să nu se rușineze de nașterea de prunci! Roagă-te, Maica Domnului, pentru noi păcătoșii și pentru cei ce ne-au poruncit să ne rugăm pentru dânșii. Roagă-te, Maica Vieții, pentru mame și copii! Roagă-te, Fecioară, pentru tineri și fecioare, pentru îndepărtarea din lume a toată desfrânarea și păcatul! Roagă-te, Stăpână, pentru cei ce stăpânesc în lume, ca să aibă frică de Dumnezeu și dragoste de oameni! Roagă-te, Preacurată, pentru călugări, preoți și episcopi, pentru cei ce slujesc cu inimă curată la Sfintele Altare! Roagă-te lui Dumnezeu pentru cei ce au adormit cu pace în nădejdea vieții veșnice...

Biserica de pe mormântul Maicii Domnului, biserica Sfântului Mormânt și biserica Nașterii Domnului din Betleem sunt cele mai importante lăcașuri de închinare pentru creștinii ce vin în Țara Sfântă. De aceea au caracter interconfesional, cu altare de slujbă pentru cele patru Biserici istorice prezente aici: Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, Biserica Armeană și cea Coptă. Altarele centrale, ca și întâietatea la slujbele religioase în aceste trei lăcașuri, aparțin Bisericii Ortodoxe, cea mai veche din Țara Sfântă. Celelalte confesiuni au altare de slujbă secundare și slujesc în ordinea apariției lor în Palestina: ortodocși, armeni, copți și catolici.

La altarul de pe mormântul Maicii Domnului slujesc numai ortodocșii. Sfânta Liturghie se face zilnic între orele 7 și 8 dimineața de un ieromonah. În sărbători slujește un preot cu diacon, uneori și un episcop. Slujba de dimineață începe cu Utrenia, la orele 6, și se continuă direct cu Sfânta Liturghie. Utrenia durează 40-50 minute și Liturghia 40 de minute. Miezonoptica, psaltirea, ceasurile și acatistul zilei nu se pun, din cauza timpului foarte limitat. La orele 7.40 ortodocșii termină slujba și la 8 încep armenii. Altarul armenilor este lipit de cel ortodox în partea de nord-vest. Altarul copților este în pronaosul bisericii, iar al catolicilor, în capela Sfântului Iosif de alături. Paraclisul Sfinților Părinți Ioachim și Ana aparține tot ortodocșilor. Vecernia și Pavecernița se fac zilnic, seara, la ora 5.

Preoții ortodocși de la mormântul Maicii Domnului – slujitori și cântăreți – sunt toți călugări și fac parte din „Frăția Sfântului Mormânt”. În general, grecii slujesc foarte frumos, sunt buni slujitori, cântăreți renumiți și țin mult la ordine și rânduială. Închinători la slujbă nu au de unde veni, afară doar de câteva maici din mănăstirile vecine și pelerinii care vin la Sfintele Locuri.

La 15 august este hramul acestei sfinte biserici. Ortodocșii au o icoană făcătoare de minuni cu Adormirea Maicii Domnului, pe care o păstrează la „Metocul Ghetsimani” de lângă Sfântul Mormânt. La 10 august o aduc cu mare procesiune, cale de 1,5 km, din Ierusalim la mormântul Maicii Domnului. Aici șade până la 16 august, după praznic, când este dusă din nou la Ierusalim, cu procesiune și mult fast.

(Arhimandritul Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Mormântul Domnului, ediția a VI-a, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 24-28)