darul proorociei

Sfântul Partenie, episcopul Lampsacului ‒ drumul spre sfințenie

Izgonitor de diavoli, vindecător de boli, înainte văzător și proroc, Sfântul Partenie era atât de ancorat în rugăciune și iubire, că a înviat trei morți prin mijlocirea la Dumnezeu, dedicându-și viața pentru a-i însănătoși pe cei bolnavi trupește și sufletește. Pentru darurile și minunile sale, a fost ales episcop al Lampsacului, împlinindu-și misiunea până la finalul vieții pe acest pământ. Minunile sale continuă și astăzi, Sfântul fiind grabnic ajutător în necazuri.

Sfinții Varsanufie cel Mare și Ioan Profetul ‒ drumul spre sfințenie

Petrecând în rugăciune și tăcere, Sfântul Varsanufie cel Mare și Sfântul Ioan Profetul, ucenicul său, au fost îndrumători duhovnicești pentru toți călugării din mănăstire și mirenii aflați în nevoie de un sfat. Epistolele lor sunt redate în volumul XI din Filocalia românească, fiind parte a moștenirii pe care au lăsat-o pentru cei care nu au avut șansa de a-i întreba ceva în vremea în care au trăit, dar pentru care răspunsurile se aplică și astăzi. Postitori și rugători, erau înzestrați cu darul înainte vederii, Sfântul Ioan Profetul fiind denumit astfel pentru darul înainte vederii, de care se învrednicise.

Cine sunt nebunii pentru Hristos și cei fericiți?

Nebunii pentru Hristos nu înseamnă nimic în fața oamenilor, dar sunt mari pentru Domnul. Fericiți sunt cei mulțumiți cu orice, care nu cârtesc, nu deznădăjduiesc; adică cei sfinți.

Sfântul Cuvios Chiriac Sihastrul – drumul spre sfințenie

Urmaș al celor iubitori de Dumnezeu din familia sa, Sfântul Chiriac a primit chipul îngeresc din mâinile marelui Eftimie, ducând o viață de nevoință și rugăciune.

Sfântul Cuvios Isaachie Mărturisitorul ‒ drumul spre sfințenie

Întărindu-i pe creștini în dreapta credință în timpul ereziei ariene, Sfântul Isaachie a rămas la Constantinopol, săvârșind multe minuni și rugându-se până în ultima zi a vieții sale.

Sfântul Macarie Egipteanul ‒ drumul spre sfinţenie

Sfântul Macarie cel Mare, cunoscut şi cu numele de Macarie Egipteanul, este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari părinţi ai pustiei. Contemporan cu Sfântul Antonie cel Marie, Sfântul Macarie a refuzat să se însoare, după cum îl sfătuiau părinţii, iar după moartea acestora a pornit pe calea pustnicească. Într-aripat cu dragostea de Dumnezeu, era înainte văzător, avea puterea să izgonească duhurile rele şi făcea minuni.

Precum este o ierarhie a valorilor, tot aşa este un Ierarh al lor…

A nu lucra cu valorile, în sensul în care le-a rostuit Dumnezeu, înseamnă a ieşi din ierarhie şi a face anarhie. Purtătorul oricărei valori, dacă va ajunge la cunoştinţa atârnării sale de Dumnezeu, va ajunge drept.

Nici o piedică împotriva pocăinței

Nici o îndreptare nu-l ţine să nu se izbăvească, măcar de va cădea în păcatele cele mai mari şi mai grele. Şi că este cuvântul acesta adevărat, am multe mărturii de spus.

Cum și-a salvat un egumen ucenicul de înșelarea dracilor

Şi luând diavolii mantia celui înşelat au pierit nevăzuţi. Şi se vedea mantia înălţându-se în văzduh până ce nu s-a mai văzut, iar după multă vreme a căzut jos, pe pământ.