Născut în secolul al IV-lea, Sfântul Isaachie s-a confruntat cu perioada de prigonire a creștinilor din pricina ereziei ariene și a mers la Constantinopol pentru a-i întări pe creștini în dreapta credință. Prorocindu-i împăratului Valens moartea, întrucât nu a înapoiat bisericile credincioșilor, Sfântul Isaachie a fost rugat de împăratul Teodosie cel Mare să rămână la Constantinopol.

Sălășluindu-se într-o mănăstire zidită pentru el, a petrecut în rugăciune până la finalul vieții, săvârșind nenumărate minuni. Numindu-l pe ucenicul său, Dalmatus, stareț, înainte de a pleca la Domnul, mănăstirea a preluat numele de Mănăstirea Dalmaților.