domnul

PS Macarie: „Revenit în satul meu natal năsăudean, m-am reîntors puțin în lumea copilăriei mele”

Unchiul Valer, fratele tatălui meu, a trecut la Domnul, la 88 de ani. Era un om drept, cinstit, muncitor, bun cântăreț la strană, știa și meșteșugul lemnului fiind dulgher, la fel ca tatăl său, bunicul meu Grigore, și cânta minunat la fluier.
34 fotografii

(Foto) O mare de inimi în rugăciune, la hramul Sfintei Ipomoni – 29 mai 2019

Foto: Magda Buftea
Slujind poporului, ca împărăteasă, vreme de 35 de ani, Sfânta Ipomoni a pășit pe calea monahală după moartea soțului, slujind Domnului și surorilor sale încă 25 de ani. Iubind pe toată lumea ca pe proprii copii, Sfânta Ipomoni a trecut cu multă răbdare prin toate încercările, plecând la Domnul cu trei ani înainte de căderea Constantinopolului. Dumnezeu a rânduit ca Sfânta Ipomoni să nu trăiască ultimele momente tragice ale Imperiului Bizantin, chemand-o la Sine pe 13 martie 1450, cu trei ani înainte de căderea Constantinopolului sub turcii otomani. Fiul ei, Constantin al XI-lea Paleologul, ultimul basileu bizantin, a murit în timpul căderii Constantinopolului, pe 29 mai 1453.

Ce facem când simțim că avem inima de piatră?

Când ne arătăm Domnului, simplu și firesc, El vine și ne umple cu harul Lui și noi suntem pur și simplu și facem cele ale zilei cu El și mulțumim și cerem iertare și dăm slavă și slujim bucuria Lui!

Rugăciunea – răsuflarea de pocăinţă a sufletului

Rugăciunea este adăpare cu energie de la izvorul vieţii, din Domnul, iar Domnul este şi mamă şi tată. Domnul pe toate le ocroteşte şi le păzeşte!

Doamne, dă-mi și mie bucurie!

Avem nevoie de bucurie, căci pentru aceasta am fost zidiţi de Dumnezeu. Dar bucuria duhovnicească nu este totuna cu bucuria sufletească a lumii acesteia. Adevărata bucurie duhovnicească înseamnă a avea o inimă slobodă în care domneşte pacea lui Hristos.

Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul – Capitolul 22

Râul și pomul vieții. Fericirea veșnică. Ioan este martorul credincios. Făgăduința și judecata lui Dumnezeu. Venirea lui Hristos.

Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul – Capitolul 21

Cerul cel nou. Pământul cel nou. Noul Ierusalim. Douăsprezece porți și douăsprezece pietre de temelie. Lumina dumnezeiască în loc de soare.

Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul – Capitolul 20

Balaurul este legat. Sfinții se scoală la Împărăția de mii de ani. Gog și Magog. Diavolul este prăbușit. Judecata de apoi.

Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul – Capitolul 19

Hristos biruiește fiara.

Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul – Capitolul 18

Vestea căderii Babilonului. Poporul Domnului să iasă din cetate! Cei care se întristează și cei care se bucură de ei.

Pagini