împărtășire

Îngerii se închină la Sfântul Potir

Când diaconul s-a apropiat de pat cu Sfânta Împărtăşanie, toţi îngerii au îngenuncheat. La fel şi Fecioara, închinându-se Fiului şi Mântuitorului ei. După ce diaconul a împărtăşit-o pe bătrână, îngerii au predat sufletul acesteia în mâinile Maicii Domnului şi împreună au urcat spre cer.

Atunci când te împărtăşeşti, Hristos vine la tine, e mic ca tine…

Toţi credincioşii ştiu că este Dumnezeu. Iisus Hristos Îşi menţine acest cuvânt divin: “Eu voi fi cu voi până la sfârşitul veacurilor”. El spune de asemenea: “Cine nu va mânca Trupul şi Sângele Meu nu va avea viaţă în el şi nici parte de Mine”. Se înţelege că prin această primire a Trupului şi Sângelui Mântuitorului te duci până la El, ca Dumnezeu după har. 

Cât de des să te împărtăşeşti decide intensitatea credinţei tale, inima ta…

S-a discutat foarte mult în lumea trăitorilor, a oamenilor de credinţă şi a duhovnicilor când să te împărtăşeşti. Unii spun că la patruzeci de zile. Dar nu timpul decide, ci pregătirea ta interioară, pentru că la un eveniment aşa de mare, ca să-L iei pe Dumnezeu, cu adevărat îţi trebuie o pregătire.

Zaheu vameșul vs sutașul - două abordări contrare în relația cu Domnul

Felul cum abordează problema aceştia doi este contrar şi diferit, dar amândoi au aceleaşi motivaţii şi sunt în faţa Domnului la fel de vrednici. Esenţial este să fim vrednici şi pregătiţi pentru marea Taină.

Trupul şi Sângele Mântuitorului, darurile cele mai scumpe ale omenirii

Şi despre Tainele Mântuitorului noi spunem că sunt dumnezeieşti. Nu se poate să nu fie dumnezeieşti dacă ţin de Dumnezeu. E tot ce are omenirea mai scump, tot ce are omenirea mai înalt, Trupul şi Sângele Mântuitorului cu care noi ne împărtăşim de multe ori, aşa, învârtoşaţi cum suntem şi nu înţelegem mare lucru, ca şi când s-ar întâmpla ceva obişnuit. De ce? Pentru că nu noi Îl descoperim pe Domnul Hristos, ci Domnul Hristos ni se descoperă nouă.

Putem deveni dumnezei prin dispoziţie şi moştenitori ai lui Dumnezeu în toate

Să urmăm Bunului Stăpân neabătut, cu frică potrivită, cu o voinţă purtătoare de duh, cu credinţă neclintită în cele învăţate şi, nu mai puţin, cu ştiinţa şi cunoştinţa celor ce sunt de făcut, cu priceperea şi înţelepciunea celor ce sunt de gândit.

Prin împărtăşirea Duhului Sfânt suntem părtaşi ai dumnezeieştii firi

„Astfel nu ar putea fi împărtăşirea darului în noi, afară numai în Duhul Sfânt. Căci împărtăşindu-ne de Acesta avem iubirea Tatălui, harul Fiului, comuniunea Duhului". Şi marele Vasile afirmă că Duhul Sfânt se poate împărtăşi numai celor vrednici.

Aceasta este pricina tuturor bunătăţilor, să rămână în noi harul Duhului

Aceasta este pricina tuturor bunătăţilor, să rămână în noi harul Duhului, căci el ne călăuzeşte spre toate, după cum, atunci când zboară departe de noi, ne face săraci şi pierduţi.

Numai prin Duhul Sfânt, Hristos ia formă în noi, ca şi cum ar imprima în noi propriile Lui caractere...

„Aşa cum cel ce se lipeşte de desfrânată, devine una cu ea, tot aşa cel ce se face părtaş Duhului, devine una cu Domnul."

Numai diavolul ne insuflă cugetul necredinţei

Îmi scrii că necredinţa în Dumnezeu şi în cele viitoare se arată precum un nor uşor. Sfântul Dimitrie socoteşte acest cuget drept cuget de hulă.

Pagini