inimă

Arhimandritul Sava Cimpoca – duhovnicul milostiv al tuturor celor cu boli contagioase

În timpul războiului trecut, la spitalul din Ploieşti erau mulţi bolnavi de tifos exantematic, care mureau neîmpărtăşiţi şi nu avea cine să-i îngroape. Atunci părintele Sava a zis către stareţul Mănăstirii Ghighiu: „Dacă îmi daţi voie, mă duc să împărtăşesc bolnavii. Eu nu mă tem că mă voi îmbolnăvi”.

Căsnicia – o alegere conștientă și asumată

Căsnicia noastră reprezintă nu şansă, nu întâmplare, ci alegerea noastră şi efortul nostru comun. Domnul ne-a dat raţiune, ne-a dat voinţă, ne-a dat posibilitatea de a ne realiza dragostea, însă corectitudinea alegerii noastre ţine de noi.

Fapta bună fără ispită nu are statornicie

Tulburarea vine din zălogul care rămâne în inima noastră, iar dacă îl socotim vinovat pe altul, ne înşelăm, pentru că el nu face decât să arate aşezarea noastră sufletească, prin purtarea de grijă dumnezeiască, spre îndreptarea noastră.
Când stai să te rogi, fă-ţi mintea ta preot şi inima ta altar.

Iisus a tămăduit orbia ochilor, dar n-a putut tămădui orbia răutăţii

Iată tragicul situaţiei. Orbul căpăta vederea, iar fariseilor li se întunecau ochii de mânie asupra lui şi a lui Iisus. Un duh rău îi ţinea de inimă ca să nu recunoască pe Iisus şi să se lumineze şi ochii sufletelor.

Cum îi vedem pe ceilalți, așa ne dă Dumnezeu

Că zice: „Dea Domnul după inima ta!”; dacă eu îi credeam sfinţi, bucuria Duhului Sfânt o simţeam. Felul cum îi simt pe ei, aşa îmi dă mie Dumnezeu. Cei care doresc mântuire tuturor, Dumnezeu le dă cele de folos; cei ce rău o dorit, rău o şi găsit.

Protosinghelul Ioanichie Moroi cunoştea inima ucenicilor săi

Într-o zi, fratele a zis către stareţ: „Mă duc la Târgu Neamţ, să cumpăr timbre şi hârtie pentru cererea mea de călugărie”. „Nu te duce acum, că este Postul Mare şi nu se cade să umblăm prin lume.” Fratele însă a plecat. Dar nu a mers decât un kilometru şi i-au ieşit înainte şapte duhuri rele în chip de oameni înfricoşaţi, care au început să-l bată cu toiege.

Noi punem început pocăinţei, iar Dumnezeu o desăvârşeşte

Noi punem început pocăinţei, iar Dumnezeu o desăvârşeşte! Omul face un pas, iar Dumnezeu face mii de paşi! Însă, pentru ca Dumnezeu să facă aceşti mii de paşi, va trebui ca noi să-l facem pe primul.

Să-ți aduci aminte mereu de Dumnezeu

Dacă voieşti totdeauna a-ţi aduce aminte de Dumnezeu, nu lepăda asuprelile ca pe nişte nedrepte, ci ca pe cele ce cu dreptate vin să le rabzi.
De nu e rugăciune ori de-i puțină, n-ajungi la inima celui de lângă tine și nu i-o știi.
___   Jean Claude Larchet

Pagini