Moldova
 

Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din localitatea Baia a primit veșmânt de har și binecuvântare

În Duminica a 3-a după Rusalii, pe 17 iunie, cetatea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare de pe valea Moldovei a îmbrăcat haine de sărbătoare. Sute de credincioşi au asistat la sfinţirea bisericii cu hramurile „Sfânta Cuvioasă Parascheva” și „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din parohia Baia III.
48 fotografii

Momente de aleasă sărbătoare în cea dintâi capitală a Moldovei (Galerie FOTO)

Foto: Cătălin Acasandrei
În Duminica a 3-a după Rusalii, pe 17 iunie, cetatea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare de pe valea Moldovei a îmbrăcat haine de sărbătoare. Sute de credincioşi au asistat la sfinţirea bisericii cu hramurile „Sfânta Cuvioasă Parascheva” și „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din parohia Baia III. Vezi și: Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din localitatea Baia a primit veșmânt de har și binecuvântare

Cuviosul Iosif de la Bisericani – cel dintâi sihastru cunoscut în Muntele Bisericanilor şi întemeietorul mănăstirii cu acelaşi nume

Văzând că se înmulţesc ucenicii lui pe munte, Cuviosul Iosif a înălţat o mică biserică de lemn cu hramul Buna Vestire, a făcut chilii de jur-împrejur şi a adunat aici o parte dintre călugări. Schitul acesta s-a numit multă vreme „Schitul lui Iosif” şi era una dintre cele mai vestite sihăstrii din Moldova. Mai târziu, Schitul lui Iosif s-a numit de către credincioşi Schitul Bisericani, adică „al evlavioşilor”, pentru că monahii se rugau neîncetat cu post şi lacrimi, şi mulţi se vindecau de boli cu binecuvântarea cuviosului.

Mitropolitul Veniamin Costachi ‒ la 20 de ani, deja preot și egumen

Din cei cinci fraţi, patru au îmbrăţişat viaţa călugărească. Cel dintâi, Matei, a fost mare postelnic. Al doilea frate, Constantin, s-a făcut călugăr, primind numele de Chesarie. Al treilea copil, Vasile, a ajuns vestit mitropolit al Moldovei. Al patrulea, schimonahia Elisabeta, a fost stareţă în Mănăstirea Agapia 32 de ani. Ultimul frate, Şerban, a fost consilier al mitropolitului Veniamin, călugărindu-se cu numele de Sofronie.

Mitropolitul Iosif Muşat, primul ierarh al Moldovei

Cea dintâi grijă a Mitropolitului Iosif Muşat a fost să sfătuiască pe Alexandru cel Bun, nepotul său, să aducă de la Cetatea Albă la Suceava moaştele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou, ca protector al ţării şi mângâiere a poporului binecredincios. Apoi, însuşi mitropolitul a mers cu mare alai, cu preoţi şi cu mult popor, în frunte cu însuşi voievodul, de au întâmpinat sfintele moaşte mai jos de Iaşi, la locul numit „Poiana Vlădicăi” şi le-au aşezat cu mare cinste în biserica Mirăuţilor din capitala Moldovei.

Bucuria readucerii moaştelor Sfântului Ioan cel Nou din Polonia în Suceava

Cine ar putea spune bucuria generală a moldovenilor la trecerea sfintelor moaşte prin satele lor? Că peste tot sunau clopotele bisericilor, se cânta din buciume, răsunau salve de tun, iar sătenii ieşeau cu toţii în calea lor, în frunte cu preoţii în veşminte, cu copiii şi bolnavii satelor, îmbrăcaţi în haine naţionale de sărbătoare, cu făclii şi flori în mâini.

Mitropolitul Varlaam – iscusit făcător de pace

În anul 1644 este trimis de Vasile Lupu, în fruntea unei alte solii de pace, la domnul muntean Matei Basarab, cu care era de mult în neînţelegere. Astfel, blândul Mitropolit Varlaam a reuşit să împace pentru totdeauna pe cei doi domni şi Bisericile Ortodoxe surori, aducând în mijloc numele lui Iisus Hristos, Care se numeşte „Domn al păcii” şi amintind că şi unii şi alţii sunt fraţi de o credinţă, de o limbă şi de un neam.

Cuviosul Iacob cel Vrednic, primul egumen al Mănăstirii Slatina

Ieromonahul Iacob a împodobit biserica cu alese odoare voievodale, a zidit din temelie chilii pentru călugări şi a înzestrat mănăstirea cu numeroase danii, situând astfel ctitoria lui Alexandru Lăpuşneanu în rândul celor mai renumite ctitorii voievodale din Moldova. 

Testamentul Mitropolitului Anastasie Crimca (de la 1610)

„Mărturisim cu această scrisoare a noastră că dacă se va întâmpla cu moartea noastră, în oricare timpuri, vreo nevoie sfintei mănăstiri, pe oricine va alege Dumnezeu să fie stăpânul Ţării Moldovei, dacă s-ar atinge careva dintre domnitori, ctitori, boieri sau din neamul nostru, să închine Sfântului Munte sau Ierusalimului sau să schimbe pe călugării Ţării Moldovei sau să pună egumeni dintr-o mănăstire străină; să aveţi, cum am spus mai sus, sfânta mănăstire în toate în pace şi netulburată în veci.”

Sfântul Daniil Sihastrul – ctitor duhovnicesc al mănăstirilor zidite de Ştefan cel Mare

Odată, poposind domnul Moldovei în chilia cuviosului, a fost îndemnat de marele sihastru să zidească în apropiere de chilia sa o mănăstire de călugări, întru pomenirea Adormirii Maicii Domnului, către care avea mare evlavie. Deci, ascultându-l Ştefan Voievod şi împreună alegând locul, cu binecuvântarea lui s-a început în anul 1466 zidirea Mănăstirii Putna. Iar în anul 1470, când s-a sfinţit acest dumnezeiesc lăcaş, însuşi Sfântul Daniil a luat parte, fiind cinstit de toţi ca un al doilea ctitor.

Pagini