Icoana de la Bistrița a scăpat pe voievodul Petru Rareș de la moarte și din mâinile turcilor! După cum citim în cronica lui Grigore Ureche, domnitorul, fiind trădat, s-a ascuns în Mănăstirea Bistrița, a plâns o noapte în genunchi la Sfânta Ana, împreună cu părinții călugări, şi a făcut făgăduință în fața icoanei că, de va scăpa cu viață, va înnoi mănăstirea, și iată ca minunea s-a făcut.

În zorii zilei următoare, Petru Rareș capătă curaj de la Dumnezeu și reușește să evadeze printr-o portiță dosnică, care se vede și azi. Iar Sfânta Ana a îngreuiat cu somn ochii turcilor, ca să nu-l observe la timp și să nu-l prindă.

După patru ani, adică în anul 1541, Petru Rareș ajunge din nou domn al Moldovei și împlinește făgăduința dată Sfintei Ana.

(Arhimandritul Ioanichie Bălan, Sfintele icoane făcătoare de minuni din România, Editura Episcopiei Romanului 2003, pp. 75-76)