priveghere

Putem gusta din Litie, chiar dacă am mâncat?

Litia se împarte spre întărirea credincioşilor, în timpul privegherii. Dacă cei care participă la priveghere se vor împărtăşi la Sfânta Liturghie, aceasta va fi ultima gustare, până dimineaţa.

Cuvioasa Mavra de la Ceahlău era însoțită mereu de o căprioară

Şi a sporit Cuvioasa Mavra atât de mult în acest rai al rugăciunii şi liniştii, încât şi păsările cerului şi animalele pădurii o iubeau şi se îmblânzeau în faţa ei. Cel mai mult o cinsteau căprioarele. Spun bătrânii din jurul Ceahlăului că fericita Mavra mergea totdeauna pe cale, pe potecile muntelui şi chiar prin sate, cu o căprioară după ea.

Maica Domnului și darurile sale pentru cei ce se ostenesc în biserică

Acesta stând cu frică, cu luare aminte și cu cucernicie la cântarea de dimineață în adunarea bisericii, a văzut intrând în biserică pe Preasfânta Fecioară cea prealuminată, cu doi îngeri prealuminați, un înger mergea înaintea ei purtând o făclie, iar altul în urmă; apoi ea mergea printre frați și le împărțea daruri.

Sfântul Fanurie eliberează trei preoți ortodocși ținuți prizonieri

În timp ce acești trei preoți plângeau din cauza nenorocirii ce li s-a întâmplat, au auzit despre minunile ce se făceau prin harul Sfântului Fanurie. Și fără să știe un preot prizonier ce face celălalt, și-au îndreptat toți trei gândul lor către marele Sfânt, rugându-l să mijlocească la Dumnezeu pentru a-și afla eliberarea, întorcându-se astfel la turma lor din Creta. Atunci, „grabnicul în apărare și puternic în ajutor, marele Fanurie” s-a arătat în vis celor trei stăpâni agareni și le-a dat poruncă să permită prizonierilor să meargă să se roage la biserica închinată lui. Nemiloșii agareni, considerând această arătare ca fiind una demonică, i-au legat cu lanțuri pe sclavii lor și i-au chinuit.

Postul, rugăciunea și milostenia care îl unesc pe om cu Dumnezeu

Noi trebuie să căutăm din toate puterile sălăşluirea Domnului Hristos în mintea şi în inima noastră prin mijlocirea rugăciunii neîncetate.

Cum a izbăvit Sfântul Mucenic Ioan cel Nou cetatea Sucevei de năvălirea tătarilor

Dimineaţă, iarăşi făcând tot poporul rugăciuni cu lacrimi, a trimis Dumnezeu, la mijlocirea mucenicului Său, o ploaie mare cu vânt şi tunete, încât a venit aşa de mare râul Sucevei, că n-au putut tătarii să-l treacă şi să intre în cetate. Atunci păgânii, înfricoşându-se, au fugit ruşinaţi peste Nistru. Aşa a izbăvit Sfântul Ioan cetatea Sucevei de ucidere şi jaf, spre lauda lui Dumnezeu şi bucuria creştinilor.

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a știut dinainte când va pleca la Domnul

„Adu-ţi aminte ceea ce ţi-am spus în anul 1852 la Craiova, şi de atunci până acum, că voi, fraţii Baldovini, Anastasie şi Orest, aveţi să-mi închideţi ochii şi să mă duceţi la groapă. Aşa că acum mai am 14 zile şi mă duc din această lume. Ai grijă să mă îmbraci la moarte cu veşmintele ce ţi-am spus că sunt trimise de călugăriţa Brâncoveanca din Moldova.” 

Sihaştrii Iosif, Partenie şi Pavel, întemeietorii Mănăstirii Sihăstria

Făcând priveghere de toată noaptea şi alegând locul pentru biserică, au pus icoana Maicii Domnului într-un brad şi, îngenunchind în faţa ei, i-au cerut ajutor şi binecuvântare de începerea lucrului. Apoi s-au rugat Preasfintei Fecioare să fie ocrotitoarea acestui sfânt lăcaş şi a tuturor sihaştrilor ce se vor nevoi aici în plăcere de Dumnezeu, izbăvindu-i cu rugăciunile ei de foc, de primejdie, de dezbinare şi de toate ispitele diavolului.

Icoana Maicii Domnului „din pomul de mirt” - „Myrtidiotissa”

Icoana Maicii Domnului „din pomul de mirt” se află în biserica Mănăstirii Myrtides, de pe insula greacă Kythera. Această icoană și-a primit numele de la faptul că a fost găsită într-un pom de mirt, în secolul al XIV-lea.

Simbolismul Laudelor bisericești

Ceasul al nouălea încheie serviciul divin public al fiecărei zile liturgice, care începe cu Vecernia şi se termină cu Ceasul al nouălea. Serviciul divin zilnic al celor șapte Laude este completat, desăvârşit şi încununat de slujba Sfintei Liturghii, care se săvârşeşte după Ceasul VI, sau de Obedniţă (Tipica sau Prânzândă), în zilele în care nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie.

Pagini