priveghere

Un gând curat are putere mai mare decât orice nevoință

Un gând bun are aceeași putere cu o priveghere de multe ceasuri. Are mare putere. De aceea, încercați pe cât puteți, să plantați gânduri bune mai înainte de a apuca diavolul să vă planteze el gândurile cele rele, astfel încât inima să vi se facă grădină de flori, iar rugăciunea să vă fie însoțită de mireasma duhovnicească a inimii voastre.

Sfântul Partenie de la Agapia avea darul tămăduirii şi al izgonirii duhurilor necurate

În anul 1660, Cuviosul Partenie de la Agapia s-a strămutat la cereştile lăcaşuri, iar trupul său a fost îngropat în „Livada Părinţilor”. Mai târziu, cinstindu-se de părinţi în ceata cuvioşilor şi făcându-se unele minuni la mormântul său, moaştele lui s-au aşezat în biserică spre închinare, pe care le-a sărutat şi însuşi Mitropolitul Dosoftei. Apoi, năvălind turcii peste Ţara Moldovei, moaştele Cuviosului Partenie au fost ascunse în munte şi au rămas acolo, neştiute de nimeni până în zilele noastre.

Sfântul Rafail de la Agapia izgonea duhurile necurate, cunoştea gândurile oamenilor şi avea darul înainte-vederii

Marele mitropolit al Moldovei, Dosoftei, a venit cu tot clerul său şi s-a închinat la moaştele Cuviosului Rafail de la Agapia. Iar în anul 1686, când a tipărit Vieţile Sfinţilor la Iaşi, însuşi a mărturisit despre el, zicând: „Dară tocmai şi din rumâni mulţi sunt (sfinţi) care am văzut viaţa şi traiul lor, dară nu s-au căutat, fără numai Daniil de la Voroneţ şi Rafail de la Agapia (şi) am sărutat şi sfintele (lor) moştii...”. Prea Cuvioase Părinte Rafail, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cuviosul Anastasie Dascălul, cel mai vechi caligraf de la Mănăstirea Moldoviţa

Între anii 1462-1490, Cuviosul Anastasie a fost egumen al Mănăstirii Moldoviţa, renumită ctitorie a lui Alexandru cel Bun, din anul 1402. Şi era aşa de iscusit povăţuitor al călugărilor, că mulţi sihaştri şi tineri de prin sate s-au adunat în jurul său. Unii deprindeau de la el meşteşugul rugăciunii lui Iisus, al tăcerii şi al smeritei cugetări. Alţii învăţau scrierile Sfinţilor Părinţi, iar alţii învăţau să traducă din limbile greacă şi slavonă şi să copieze cărţi de slujbă, spre lauda Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Sfântul Ierarh Ghelasie, mare egumen al Mănăstirii Râmeţ

Odată, fiind cu ucenicii la adunat fân în poiana mănăstirii numită Hopaţi şi fiind mare arşiţă, încât toţi sufereau de sete, Cuviosul Ghelasie a căzut la rugăciune şi îndată au aflat un izvor cu apă. Acest izvor de apă rece se vede până în zilele noastre şi se cheamă „Izvorul Cuviosului Ghelasie”. Mulţi săteni iau apă din acest izvor pentru sănătate şi binecuvântare.

Ascetul care a fugit în pustie pentru a nu deveni stareț și mitropolit ‒ Ieroschimonahul Neofit Eliade

„Neofit Eliade, bărbat erudit, elenist, mare ieroschimonah, pustnic, ascet mare la Schitul Pocrov, fost igumen Mănăstirii Secu între anii 1870-1886. A fost capabil, a dat sfat pentru a să face spitalul, şcoala şi spiţeria (farmacia) la Târgu Neamţ, bolniţele din mănăstire şi altele au făcut. Cine n-a văzut pe acest părinte Neofit în rugăciunile lui, acela n-a văzut sfinţenia întrupată. A murit la 3 februarie 1886, în Mănăstirea Neamţ, unde se retrăsese din igumenia Mănăstirii Secu.”

Icoana Maicii Domnului „Șapte lacuri” („Sedmiezerskaya”)

Această icoană a fost proslăvită prin mari minuni în secolul al XVII-lea, în zona din jurul orașului Kazan. Mănăstirea „Șapte Lacuri” se află lângă orașul Kazan, și își are denumirea de la cele șapte mici lacuri ce se aflau în jurul ei. În prezent, cele șapte lacuri au fuzionat într-un singur lac mare.

Biserica grecească Sfântul Ioan Botezătorul din Ein Karem

La poalele dealului din partea de vest a localităţii Ein Karen se află biserica ortodoxă Sfântul Ioan Botezătorul, care aparţine micii comunităţi de greci din zonă.

Rugăciunea – cea mai puternică armă de apărare

Puterea rugăciunii ajută mintea să privegheze și să se urce la înălțime.

Neosândirea fratelui şi tăcerea păzesc pacea sufletului

Pentru a-ţi păstra pacea sufletească, trebuie să-ţi îndrepţi foarte des atenţia spre tine însuţi şi să te întrebi: „În ce stare mă aflu?”.

Pagini