sfințenie

Părintele Patriarh Daniel: „Întâlnirea cu lucrarea lui Dumnezeu face din pescari Apostoli”

„Evanghelia Duminicii a 18-a după Rusalii ne luminează taina Bisericii şi taina vieţii creştine”, a afirmat duminică, 25 septembrie, Patriarhul României.

O dovadă palpabilă a sfinţeniei

Sfântul Simeon a auzit vocea Maicii Domnului la o Priveghere de Crăciun, s-a luptat cu demonii şi a fost biruitor, iar din sfintele sale moaşte curgea mir, o dovadă palpabilă a sfinţeniei sale.

„Darul pe care îl dai cuiva e ambalajul dragostei pe care vrei să i-o dăruiești”

„Și Sfântul Siluan Athonitul, după ce a avut starea aceea de deznădejde și lupta lui, abia mai apoi a ajuns la o stare de desăvârșire, de sfințenie, învăluită însă în smerenie. Prin felul lui de rugăciune, din preaplinul dragostei lui se ruga pentru toate popoarele pământului. Acesta este specificul sfinților: plinătatea bunătății și dragostea față de toți. În fiecare om ei văd zidirea lui Dumnezeu, de care trebuie să le fie milă. Darul pe care îl dai cuiva este, de fapt, ambalajul dragostei pe care vrei să i-o dăruiești”, spune stavrofora Raisia Lungu, stareța Mănăstirii Durău.

Sentimentul păcătoșeniei constituie o îndatorire și o realitate a rugăciunii pentru fiecare creștin ortodox

Cercetați pe scurt rugăciunile de pocăință, odele, imnele, stihirile acatistelor și paracliselor și veți constata de îndată că sentimentul păcătoșeniei constituie o sfântă îndatorire și o realitate a rugăciunii pentru fiecare creștin ortodox fără excepție.
17 fotografii

(Foto) Mănăstirea Sfântului Teodosie de la Brazi, Vrancea – Frescele paraclisului subteran

Foto: Pictorul Mihai Coman
10 fotografii

(Foto) Închinare la peştera Sfinţilor Luca şi Ilarion de la Schitul „Sfânta Ana” – Athos

Foto: Pr. Silviu Cluci

Să-ți păstrezi credința!

Să-mi spui, de unde iei puterea Când viața-ți dă să-i bei amarul Și ești silit să-i guști durerea, De unde, de-ți lipsește harul?

Dumnezeu i-a dat omului posibilitatea de a deveni sfânt

Toți acei oameni de la facerea lumii până astăzi, care au fost conștienți de faptul acesta, au luptat din răsputeri pentru o cât mai înaltă purificare trupească și sufletească, găsindu-și model în Dumnezeu, în lumea spirituală și au ajuns la stadiul de sfințenie, de nepământesc, cu toate că erau pământeni.

Sfântul Ierarh Iosif Cel Nou de la Partoş s-a bucurat, încă din timpul vieţii, de aureola sfinţeniei

În anul 1650 este hirotonit arhiereu şi aşezat în scaunul de mitropolit al Timişoarei. Aici, bunul păstor s-a dovedit mare apărător al Ortodoxiei, mângâind şi povăţuind către Hristos timp de trei ani de zile Biserica Banatului. Căci era tare în credinţă, înţelept la cuvânt, blând la inimă şi neadormit în rugăciune. A făcut şi unele minuni, spre lauda lui Dumnezeu şi alinarea suferinţelor unor credincioşi, punând mâinile pe capul lor şi rugându-se pentru ei.

Sfântul Ioan de la Prislop – sihastrul martir ucis în peștera care i-a fost chilie

Văzând diavolul că este mereu biruit prin rugăciunile Cuviosului Ioan, a reuşit să-l ucidă într-un chip ca acesta. Pe când Cuviosul Ioan îşi săpa cu dalta o fereastră în peretele chiliei, un om înarmat de pe malul celălalt al pârâului, fiind la vânătoare, l-a împuşcat cu îngăduinţa lui Dumnezeu, crezând că este o fiară. Astfel şi-a dat duhul în mâinile Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ca un mare sihastru martir şi rugător neadormit al neamului nostru.

Pagini