trairea credintei

În lumea fragilă a noilor pelerini

Lumea noastră, a noilor pelerini, e fragilă, învățămintele pandemiei ne-o arată limpede. Dacă o dorim înapoi, dacă ne e dor de Țara Sfântă, de mănăstirile din celălalt capăt al Europei sau al țării, avem puternică nevoie de vechiul pelerinaj, cel simplu: între casă și biserică, între medicină și rugăciune, prețuind pe fiecare, fără a neglija pe niciuna.

Cum să-i demonstrez adevărul unui prieten ostil față de religie, care acuză că tot ceea ce ține de credință este o invenție omenească?

Rugăciunea lăuntrică este singura metodă. Niciun argument nu va convinge pe cineva, în afară de aceasta. Prin urmare, trăiește-ți credinţa ortodoxă simplu, firesc, fără afectare – dar și fără laşitate ori concesii.

Copiii au nevoie de o motivaţie și de explicaţii, pe lângă exemplul personal al părinților

Pentru copii, nu trebuie ca slujbele Bisericii să devină o rutină. Ei trebuie să primească din partea părinţilor explicaţii simple şi accesibile în toate chestiunile duhovniceşti. Să se gândească la toate, cu măsură, după puterea copiilor, să nu exagereze, ca, astfel, copiii să se îndepărteze de Biserică.

Monahul pentru care Hristos S-a coborât de pe Cruce

Seara şi-a luat porţia de mâncare şi s-a încuiat în biserică. S-a oprit la picioarele Celui Răstignit şi I-a spus cu durere: „Coboară, frate, ca să mâncăm împreună!”. Atunci Hristos a coborât şi a mâncat împreună cu monahul cel simplu, după care i-a făgăduit că îl va lua în Casa Tatălui Său, ca să se desfăteze veşnic.