trezvie
 

Cât trăieşti, nu te opri să strigi zi şi noapte către Hristos

Doar atât, copilul meu, - zice Sfântul - cât trăieşti nu te opri să strigi, zi şi noapte către Hristos, chiar şi când rugăciunea ta este de nesuferit, neînţeleasă, îrnpovărătoa­re, chiar şi când moţăi sau eşti în mocirla păcatului, în înşelare, în răutatea patimilor. Strigă neîncetat: „Doam­ne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă”, şi atunci Hristos Însuşi, fără ca tu să înţelegi aceasta, va fi cu tine şi va fi întotdeauna sprijinitorul tău.

Să nu-ți treacă ziua fără rugăciune, ca să nu rămâi fără apărare în ispite

Să nu lăsăm mintea fără preocupare, ci ea să se ocupe fie cu rugăciunea, fie cu contemplarea, pentru că, altfel, vrăjmaşul îşi aşază în poziţie de bătaie toate forţele lui, ca să distrugă trezvia. Spuneţi rugăciunea: „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!”, căci aceasta sfinţeşte gura, văzduhul şi locul în care se rosteşte.

Dezvoltarea atenției interioare la copii

Concepţia potrivit căreia viaţa interioară a copiilor trebuie să fie în mod constant plină de fantezii ridicole şi simulări de tot felul este o concepţie greşită, ca şi aceea conform căreia adulţii trebuie să le alimenteze mereu asemenea închipuiri pentru a le dezvolta imaginaţia şi creativitatea.

„Creștinii luptători nu sunt niște bucuroși tembeli care încasează palme fără folos”

Nevoința noastră este întrețesută cu întristare și bucurie. Bucurie, fiindcă nădăjduim cu îndrăznire în Hristos Cel Răstignit și Înviat, și Biruitor al stăpânirii morții, a păcatului și a demonului. Și întristare, fiindcă noi, cu patimile noastre, L-am întristat pe Dumnezeu și fără de pricină ne-am dus departe de brațele Lui. Creștinii luptători nu sunt niște bucuroși tembeli, care încasează palme fără folos, naivi, superficiali, fără profunzime, proști, ciudați și distrați. Dacă sunt astfel, nu sunt adevărați creștini. Nevoitorul creștin este plin de nădejde, bucuros, sincer, cinstit, natural și smerit.

Pocăința sinceră atrage harul, care este întâlnire personală a omului cu Dumnezeu

Dumnezeu nu vine într-un trup împovărat de păcate. De aceea, avem nevoie de pocăință sinceră și corectă. Harul dumnezeiesc nu este magie, nici yoga, nici vreun alt fel de senzualism sau fantezism, ci este descoperire dumnezeiască și sălășluire și întâlnire personală a omului cu Dumnezeu. Dumnezeu dă și omul primește, dacă are deplină credință și dacă se supune voii dumnezeiești și, în consecință, dacă leapădă și se întoarce de la orice răutate.

Cel mai simplu mod în care putem să ne rugăm neîncetat

„Trebuie să ne amintim de Dumnezeu mai des decât respirăm”, spune Sfântul Grigorie Teologul. „Numele lui Iisus Hristos să se unească cu răsuflarea ta”, zice Sfântul Ioan Scărarul. „Stăruie cu mintea și nu vei osteni în ispite”, zice Isihie bătrânul. Și Teodor Sinaitul zice de asemenea: „Dacă lipsește pomenirea lui Dumnezeu, tulburarea patimilor capătă loc în noi”.

Preasfințitul Părinte Episcop Macarie a încheiat vizita pastorală din Danemarca

Duminică, 10 septembrie 2017 Preasfințitul Părintele Macarie Drăgoi, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord a încheiat vizita pastorală din Danemarca în mijlocul comunității românești din Copenhaga. Ierarhul împreună cu un sobor de preoți și diaconi a slujit Sfânta Liturghie în biserica parohiei românești ce are hramul Nașterea Maicii Domnului. Părintele Episcop Macarie a spovedit și împărtășit credincioșii prezenți, a binecuvântat și întărit duhovnicește tinerele familii și copiii.

Să ne încălzim credinţa prin primirea Sfintelor Taine

Plecând de la această credinţă şi contemplându-L în gând pe Domnul, Care va să vină din Cer să ne cerceteze, cu defăimare de sine rugați-vă, urmând pilda dreptei Elisabeta când a fost cercetată de Maica Domnului: „De unde nouă aceasta, că Însuşi Domnul vrea să vină la noi?”.

Inima este cămara întâlnirii cu Dumnezeu

Zicea Părintele Cleopa: „Mintea trebuie să se pogoare în inimă, că inima este cămara minţii. Aceasta-i cămara de care spune Hristos: «Tu, când te rogi, intră în cămara ta şi încuie uşa ta şi roagă-te Tatălui tău întru ascuns şi Tatăl tău, Care vede cele întru ascuns, îţi va răsplăti ţie la arătare»​. Voi credeţi despre cămară, că este cea de lemn, casa? Dacă o luaţi aşa, o luaţi după literă. Or, aici dumnezeieştii Părinţi înţeleg cu totul altfel: «Trei uşi ai de încuiat când te rogi: uşa cea de lemn, pentru oameni; uşa buzelor, pentru cuvinte, ca să nu grăieşti cu nimeni decât cu Dumnezeu; şi uşa inimii, pentru duhuri, ca să te pogori cu mintea în cămara inimii. Că inima este cămara minţii»”.

Păzește-ți curăția minții, pentru ca postul să-ți fie de folos (Pr. Cleopa Ilie)

„În zadar faci mii de metanii şi ţii nu ştiu câte zile de post, şi alte nevoinţe mari, dacă nu-ţi păzeşti mintea. Căci zice Sfântul Isihie: «Nu avem nevoie pentru a ne mântui decât de minte trează». Iar paza minţii constă în trei lucruri: în a ne trezvi (a ne trezi cu mintea la cele ce gândim); a ne împotrivi păcatului cu mintea; apoi a chema pe «Doamne Iisuse» prin rugăciunea minţii. Căci atâta legătură are paza minţii cu rugăciunea inimii, cât are trupul şi sufletul.”

Pagini