Tu cercetează, suflete, să vezi în ce pământ este partea ta, şi dacă ai trecut prin ogorul care rodeşte amărăciune pentru cei ce-l lucrează pe el, dă glas şi-ţi strigă cu suspine mâhnirea sufletului, căci aceasta odihneşte pe Dumnezeul tău mai mult decât jertfele şi arderile de tot. Din gură să-ţi izvorască cuvinte de tânguire, care bucură pe Sfinţii Îngeri. Scaldă faţa ta cu plânsul ochilor tăi, ca să se odihnească peste tine Duhul Sfânt şi să te spele pe tine de tina răutăţii tale. Îmblânzeşte cu lacrimile tale pe Stăpânul tău, ca să vie la tine. Cheamă pe Maria şi pe Marta, ca să te înveţe cuvinte tânguitoare.

(Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoinţă, Editura Bunavestire, Bacău, 1997, p. 34)