Credinţa în Dumnezeu este izvor de fericire

Cei ce cred în Dumnezeu, aceia sunt oameni fericiţi. Şi dacă crede cineva în Dumnezeu şi nu este fericit, să ştie că nu crede în Dumnezeu sau în orice caz nu crede destul. 

Credinţa noastră, învăţătura Bisericii noastre este că Domnul Hristos a ieşit din mormânt prin piatra mormântului, şi tot aşa a intrat şi la ucenicii Săi, uşile fiind încuiate şi l-a încredinţat pe Sfântul Apostol Toma, zicându-i cuvintele acestea pe care să nu le uităm niciodată: „Nu fi necredincios, ci credincios!” Atunci Sfântul Apostol Toma, sub puterea Domnului Hristos, prin puterea Domnului Hristos s-a încredinţat şi a zis: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!” Au izbucnit din sufletul lui aceste cuvinte, şi Sfântul Apostol Toma, a fost învrednicit de Domnul Hristos să audă şi cuvintele: „Pentru că M-ai văzut, ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!” (Ioan 20, 29)

Deci cine sunt fericiţi? Ştiţi cine, cei ce cred, cei ce cred în Dumnezeu, aceia sunt oameni fericiţi. Şi dacă crede cineva în Dumnezeu şi nu este fericit, să ştie că nu crede în Dumnezeu sau în orice caz nu crede destul. Credinţa în Dumnezeu este izvor de fericire. Cine crede în Domnul Hristos aşa cum a crezut şi Sfântul Apostol Toma, zice şi el din tot sufletul, nu pentru că l-a-nvăţat cineva, nu pentru că este scris undeva, zice: „Domnul meu, şi Dumnezeul meu!”, iar aceasta aduce în sufletul său fericire şi-i un om fericit, cum a fost Sfântul Apostol Toma care s-a bucurat de prezenţa Domnului Hristos aşa cum s-au bucurat şi ceilalţi ucenici.

(Părintele Teofil Părăian, Lumini de gând, Editura Antim, 1997, pp. 116-117)

De la același autor

Ultimele din categorie