Primul sfat în lupta cu gândurile de desfrânare este evitarea oricărei participări la conversații „piperate” și la bancuri. Dacă nu reușiți să întrerupeți interlocutorii, să nu-i încurajați cu nimic, nici măcar cu un zâmbet. În aceste clipe spuneți în gând Rugăciunea lui Iisus. Am cunoscut soldați care de fiecare dată cum auzeau o vorbă urâtă spuneau în gând această rugăciune și cât timp a durat războiul nu au înjurat niciodată. Trebuie să vă comportați în așa fel, încât cel de lângă voi să se rușineze să povestească bancuri și istorii indecente. Pentru aceasta nu e neapărată nevoie să-i spuneți că sunteți o persoană credincioasă, ci numai să păstrați curăția sufletească și starea permanentă de rugăciune. În asemenea situații, Rugăciunea lui Iisus nu numai că vă îngrădește de toată necurăția, dar chiar și pe cei din jur îi luminează. Ea este o armă care se folosește în războiul nevăzut, este un război al Lui Hristos pentru curăția noastră și pentru curăția celor din jur.

A doua regulă: să nu priviți filme erotice, chiar și după ce ați ajuns la bătrânețe, să nu luați parte la cercurile de canto pentru amatori, care au în repertoriul lor piese muzicale cu conținut indecent, fiți grijulii ce fel de literatură alegeți etc.

Generalizând experiența duhovnicească a Sfinților Părinți, expusă în Filocalie, vom sublinia că mintea omenească nu poate să nu fie preocupată de ceva: ea fie se dedă gândurilor deșarte, inclusiv celor spurcate, fie se adâncește în rugăciune și muncă, reflectând despre lucrurile înălțătoare.

Pentru acest păcat este valabil proverbul: „Trândăvia este mama tuturor păcatelor”.

(Pr. Prof. Gleb Kaleda, Biserica din casă, Editura Sophia, București, 2006, pp. 219-220)