Despre semnele sfârșitului, părintele Dumitru Stăniloae scris: ”Mulți vor putea să le indice ca prezente înainte de a se produce real și mulți vor putea contesta realitatea lor când se vor produce de fapt.” (...)

Astfel, istoria va putea ajunge obiectiv de multe ori aproape de sfârșit, dar oamenii nu vor putea subiectiv să cunoască aceasta; sau unii oameni o vor considera aproape de sfârșit, fără ca ea să fie de fapt. De aceea ei vor continua să se căsătorească și să se ocupe de celelalte treburi ale lor, chiar în preajma Sfârșitului. Istoria nu va ajunge la sfârșit prin ea însăși, ci prin voia lui Dumnezeu.

(Ieromonah Benedict Stancu, Părinții Bisericii despre sfâșitul lumii: antologie, Editura Sophia, București, 20098, pp. 5, 11-12)