Fiecare vede ceea ce caută să vadă

Iată cum privește un om care este la un nivel moral, spiritual, sănătos, întreg.

Un copil, niciodată nu observă că e gol până e inocent. Abia după ce își pierde inocența începe să-și pună mânuțele să-și acopere trupul. Acesta e rezultatul păcatului. Și-a pierdut inocența și de aceea s-a produs un gol interior și de acolo se reflectă și în afară.

Un om duhovnicesc orice semne vede, că-i îmbrăcat ori nu-i îmbrăcat, tot aia e. Nu îl caută dacă îl vede pe om îmbrăcat foarte frumos. Păcătosul, în schimb, cu cât e mai frumos îmbrăcată o doamnă, cu atâta o vede mai goluță și mai atractivă pentru păcate. Pentru un om matur din punct de vedere sufletesc, al credinței, sănătos psihic, ori este îmbrăcat omul, ori nu este îmbrăcat, nu se smintește, nu vede partea negativă. Este așa de frumos omul și îmbrăcat și dezbrăcat. Numai în starea în care ne găsim noi, în starea de decadență morală ne smintim când vedem trupul gol.

Și de aceea Dumnezeu, pentru că Adam căzuse într-o stare de imoralitate, Dumnezeu apoi L-a îmbrăcat. Chiar Dumnezeu, scrie în Scriptură, i-a dat îmbrăcăminte, l-a îmbrăcat. Pentru că în starea în care suntem – de păcătos sau de păcătoasă – atunci este nevoie să ne acoperim căci altfel înnebunim. Dar un om sfânt, un om care are o stare înaltă de viață spirituală, nu vede nimic în plus, pentru că se uită la om, Îl preamărește pe Dumnezeu în creatura aceasta, se minunează când îl vede pe om.

Un pustnic care din fragedă copilărie a trăit în pustie spune următorul lucru: „Când văd o floare...” (pustnicul are această obligație să nu-l impresioneze, să nu se entuziasmeze de lumea aceasta și pe toate să le privească ca pe o deșertăciune pentru că-s trecătoare) și atunci acest pustnic spune: „Când văd o floare mă minunez și mi se înalță sufletul și-l preamăresc pe Dumnezeu care a creat această minune, floarea aceasta. Când aud o muzică frumoasă, mă minunez și mă înalț sufletește și-l preamăresc pe Dumnezeu. Când văd o femeie, o fată frumoasă, mă minunez, mi se înalță sufletul și-l laud pe Dumnezeu pentru că a făcut această creatură miraculoasă”.

Iată cum privește un om care este la un nivel moral, spiritual, sănătos, întreg.

(Arhiepiscopul Iustinian Chira, Convorbiri în amurg, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006, pp. 149-150)

De la același autor

Ultimele din categorie