Harul lui Dumnezeu se sălășluiește numai în omul smerit și blând. Doar acolo se odihnește Duhul lui Dumnezeu. Ai văzut ce spune Prorocul Isaia? „Spre cine voi căuta, fără numai spre cel smerit și blând?”.

Dumnezeu vrea să avem puțină smerenie, ca să ne înrudim cu El, iar apoi toate darurile Sale vin cu îmbelșugare unul după altul. Într-un oarecare fel Dumnezeu îi datorează omului smerit mult Har, pe care i-l dă în dar, fără ca el să-l ceară. Aceasta este lege duhovnicească. Nu spune Scriptura: „Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă Har”?

Așa le-a rânduit Dumnezeu. „Sunt smerit” înseamnă „Am Harul dumnezeiesc”. Cel foarte smerit primește mult Har de la Dumnezeu, fiindcă este ca un burete care absoarbe Harul dumnezeiesc.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești, Vol. V Patimi și virtuți, Editura Evanghelismos, București, 2007, p. 168)