Mai bine să ne poziționăm mai jos, și oamenii să spună: „De ce nu l-au pus mai sus?”, decât să ne așezăm sus și oamenii să ajungă să zică: „Dar ce-au văzut la ăsta, de l-au așezat așa sus?”.
Gheronda, ce s-ar putea spune despre iubirea de slavă?
Mai bine să ne poziționăm mai jos, și oamenii să spună: „De ce nu l-au pus mai sus?”, decât să ne așezăm sus și oamenii să ajungă să zică: „Dar ce-au văzut la ăsta, de l-au așezat așa sus?”. Când suntem undeva sus din punct de vedere social, pretențiile oamenilor sunt mari. Pe când, atunci când suntem undeva mai jos, ele sunt foarte mici. Acel lucru mic și neînsemnat pe care îl oferă cineva aflat aparent într-o poziție inferioară îi mulțumește pe toți.
(Arhimandritul Epifanie Theodoropulos, Toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm, Editura Predania, București, 2010, pp. 178-179)
Despre Arhimandritul Epifanie Teodoropulos
Arhimandritul Epifanie a fost unul din marii duhovnici și canoniști ai Greciei din veacul al XX-lea. Ținut la evlavie în Sfântul Munte și întreaga țară pentru înțelepciunea sa duhovnicească, era nelipsit de la fiecare adunare a Sfântului Sinod al Bisericii Eladei pentru cunoștințele sale în privința Sfintelor Canoane al Bisericii. Încă din pruncie, de la cinci ani, lua parte la slujbele din parohia sa, postind și împărtășindu-se asemenea unui om mare. În 1949 absolvă cursurile Facultății de Teologie din Athena, iar în aceeași perioadă intră sub oblăduirea a celui ce i-a rămas părinte duhovnicesc până la moarte – Părintele Filothei (Zervakos), starețul mănăstirii Longovarda din Paros. În 1956 este hirotonit diacon, iar în 1961 ieromonah. A întemeiat în 1976 Sihăstria Preasfintei...
